pregateste pagina pentru tiparire

































 
 FAMILIA 

MSA Dossier: Familia
achizitionare: 08.12.2003; sursa: Mesagerul Sfântului Anton

Inapoi la cuprins 
De la "elixirul fericirii" la iluzia de libertate
Alois Gherguț

Realitatea socială din jurul nostru ne pune în fața unei drame îngrijorătoare - consumul de alcool a crescut în ultimul timp ca volum și frecvență, iar vârsta de la care se începe consumul alcoolului a scăzut! Numeroase studii arată că obiceiul consumului de alcool începe, adesea, încă din adolescență și la debutul vârstei adulte, dar consecințele patologice nu apar decât în decursul mai multor ani. Adolescenții sunt rareori consumatori cronici de alcool; mai degrabă au tendința de a ceda ocazional unui consum excesiv de alcool. Dependența de alcool se instalează după mai mulți ani și majoritatea persoanelor care solicită asistență medicală și psihologică au peste 30 ani. De asemenea, se observă diferențe importante între sexe și la efectele fizice produse de alcool. În unele țări (mai recent și în țara noastră) persoanele de sex feminin consumă alcool la fel de frecvent ca cele de sex masculin, dar în cantitate mai mică. Conținutul mai redus în apă al organismului femeilor face ca acestea să fie mai vulnerabile la efectele alcoolului decât bărbații (rezultă că prin consumarea aceleeași cantități de alcool consecințele asupra sănătății vor fi mai grave la femei). Alte diferențe între bărbați si femei pot fi de ordin socio-cultural. În numeroase țări consumul de alcool de către tineri este considerat ca o consolidare a imaginii masculine de virilitate si maturitate. Consumarea de alcool de către femei este privită diferit: femeia care bea mult este obiectul dezaprobării sociale și, în consecință, ea încearcă să disimuleze dificultățile cu care se confruntă consecutiv consumului de alcool, în loc să solicite un ajutor calificat.

Ce este alcoolismul?

Cunoscut drept "dependența de alcool, alcoolismul este o boală care constă într-o nevoie puternică de a bea, și imposibilitatea încetării consumării băuturii în momentul în care apar probleme provocate de alcool. Studiile la nivel mondial indică aproximativ 62 milioane de persoane afectate de alcool. De asemenea, riscul de a deveni alcoolic este de 3 ori mai mare la bărbați decât la femei. Alcoolismul include patru simptome: nevoia incontrolabilă de a consuma alcool, pierderea controlului (incapacitatea de a se limita la un singur pahar de băutură), dependența psihică (simptome provocate de abținerea de la alcool, ca de exemplu amețeli, greață, anxietate, tremurături și transpirație abundentă), toleranța la alcool (nevoia de a crește cantitatea alcoolului pentru a-i simți efectele).

Considerată «a IV-a problemă de sănătate publică», după bolile cardio-vasculare, mentale și cancer, alcoolismul afectează indirect, prin perturbarea relațiilor sociale și interpersonale, un număr de persoane de 6-7 ori mai mare decât numărul alcoolicilor, cu implicații și consecințe personale și sociale incalculabile, impunându-se studiului sub aspect tridimensional: medical, psiho-logic și sociologic. Astfel, numeroase teorii care explică ețiologia alcoolismului se polarizează în jurul factorilor fiziopatologici sau psiho-sociologici.

Gravitatea manifestărilor și terapie

Alcoolismul acut (beția) poate produce o afectare neuropsihică cu înlăturarea constrângerilor și inhibițiilor, crescând probabilitatea unui comportament cu risc (agresiunea, delicvența, suicidul, accidente de circulație etc.). Alcoolismul cronic este o toxicomanie, consecință a consumului excesiv și sistematic a unor cantități de alcool și care poate induce afectarea tubului digestiv: gastrită, duodenită, enterocolită, pancreatită cronică cu tulburări secundare ale digestiei și absorției; hepatită cronică, ciroză hepatică, cancer hepatic; afectarea sistemului nervos; tulburări de percepție și memorie, euforie, depresie afectivă, susceptibilitate exagerată, scăderea voinței, pasivitate, egocentrism, demență în cazurile grave (duc la afectarea mediului familial, socio-profesional); afectarea aparatului cardio-vascular, scăderea duratei de viață, afectarea fătului în cazul mamelor alcoolice: deficiențe fizice, mortalitate infantilă, deficiente psihice etc. Caracteristic pentru alcoolismul cronic este că pentru cei din jur comportamentul apare coordonat, deci subiectul pare că nu este beat. În cadrul acestei aparențe subiectul suferă o tulburare de conștiință calitativă profundă și în mod brusc începe să se comporte ca un «automat»" periculos. Persoana în cauză este profund dezorientată, poate avea iluzii și halucinații mai ales vizuale, intră în conflict cu cei din jur, fără să fie provocat și fără a avea vreo legătură real-inteligibilă cu anturajul, se crede amenințat și e violent.

În altă ordine de idei, unele studii au arătat că persoanele care consumă cantități ponderate de alcool (unu-două pahare pe zi) sunt mai puțin expuse pericolului de a avea boli cardiace decât cele care nu beau deloc sau în cantități mari. Alcoolul alimentar natural (în cantități moderate) protejează inima, ridicând nivelul colesterolului "bun" și reducând riscul formării cheagurilor în artere.

Mulți specialiști cred că influența psihologică în controlul consumului de alcool este chiar mai mare decât factorii fiziologici. Deși alcoolicii consideră că negarea problemelor este o formă de a face față criticilor societății, această atitudine le poate aduce multe neplăceri.

Pentru a putea preveni alcoolismul este necesar ca primele semne ale intoxicației cu alcool să fie prompt observate. Acest lucru se poate întâmpla atunci când serviciile de sănătate publică fac cunoscute publicului larg informații utile despre această afecțiune. Trebuie subliniată gravitatea acesteia și felul în care afectează întreg organismul. Nu trebuie uitat că tratamentul alcoolismului este un tratament de durată, implică suportul familiei victimei alcoolului și, neapărat, ajutorul unui terapeut profesionist.

Șansele de vindecare diferă de la un caz la altul; se poate vorbi mai degrabă de o ameliorare a stării persoanei, factorul psihologic fiind esențial, mai ales că șansele de recidivă cresc foarte mult pe fondul unui tonus psihic scăzut sau în cazul reactualizării cauzelor care au declanșat consumul de alcool.

Cauzele alcoolismului

  • O anumită predispoziție ereditară: transmiterea genetică a unei enzime implicate în metabolismul alcoolului.

  • Anumite tipuri de personalitate: hiperemotivi, persoane cu complexe de inferioritate și cu instabilitate psihică; în aceste cazuri alcoolul facilitează debarasarea de dificultăți de ordin caracterial, redă încrederea și permite afișarea unei false bunăstări și a trăirii unei senzații de bine însoțită de episoade euforice.

  • Anumite tradiții și obiceiuri care pot aparține unui context familial (sunt familii unde consumul de alcool este o obișnuință), unui context local (adesea, auzim spunându-se despre locuitorii din localitatea X că sunt mari consumatori de țuică sau de vin) sau chiar unui context regional sau național (se spune despre ardeleni că sunt consumatori de băuturi tari sau despre ruși că sunt mari consumatori de vodcă).

  • Mediul social și condițiile de viață: se spune că «sărăcia îl împinge pe om la băutură»; din păcate așa este, iar imposibilitatea unor oameni de a-și rezolva problemele de zi cu zi îi face să se refugieze în starea euforică determinată de alcool, care le permite să uite de necazuri și să devină mai puțin preocupați de problemele lor; din nefericire această strategie nu face altceva decât să amâne și să agraveze în același timp problemele rămase nerezolvate.

  • Presiunea grupului asupra membrilor săi: există anturaje și grupuri cu un grad ridicat de coeziune ceea ce favorizează adoptarea necondiționată a unor reguli printre care și participarea la întâlniri unde se consumă alcool.

  • Exemplul idolilor (în cazul tinerilor, imitarea modelelor și a personajelor îndrăgite sau "la modă") și dorința de experimentare (spre exemplu, pentru mulți tineri alcoolul este un simbol de maturitate pe care trebuie sa-l treacă în anumite grupuri sau anturaje).

  • Conflictele din familie, conflictele celor tineri cu părinții, stările conflictuale consecutive unor eșecuri sentimentale, profesionale sau neîmplinirea unor aspirații.

  • Teama de obligațiile impuse de vârsta adultă (de ex. căutarea unei slujbe) sau neacceptarea unui anumit statut social (statutul de șomer, pentru unii sau cel de pensionar, pentru alții etc).


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire