pregateste pagina pentru tiparire

































 
 FAMILIA 

În apărarea sănătății

Inapoi la cuprins MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS

Noțiuni privind prevenirea și combaterea cancerului

Obiectivele educației sanitare a populației sunt:

1. Cunoașterea cauzelor posibile ale cancerului.
2. Recunoașterea precoce a semnelor de boală.
3. Adresabilitatea la medic.

Prevenirea cancerului se poate face, deci, în două moduri:

A. Profilaxie primară: identificarea și excluderea sau reducerea factorilor de mediu sau de organism care influențează apariția cancerului.

B. Profilaxie secundară: identificarea simptomelor și semnelor care sugerează apariția cancerului la nivelul diferitelor organe.

Denumirea de cancere (tumorile maligne) cuprinde un grup de boli caracterizate printr-o creștere anarhică și extensie la distanță, necontrolată, a țesuturilor din diferite organe. Cauzele morții sunt: infecție, sângerare, blocarea activității intestinului și rinichiului, metastaze (tumori la distanță) în creier, ficat, plămân, oase.

În prezent, bolile cardiovasculare și cancerul sunt principalele cauze de mortalitate. Deși s-au produs progrese semnificative, astfel încât un bolnav din trei poate fi vindecat, cancerul rămâne ca o cauză importantă de deces.

Indicii de mortalitate prin cancer din Europa de Vest reprezintă 250-300 de decese la 100.000 de locuitori; în România fiind ceva mai redusă, datorită, în parte, proporției crescute de populație tânără și urbanizării mai reduse, dar mortalitatea crește progresiv, an de an, în special cancerul pulmonar, mamar, colon-rect, ovar, sistem nervos central, cu creștere accentuată în mediul rural, pentru ambele sexe, în special la grupa de vârstă 35-64 de ani; 50 % din decese afectează, deci, grupa de vârstă a vieții active.

Incidența cancerului variază în funcție de vârstă, sex, locul de origine și factorii de mediu.

Cancerul se poate dezvolta la orice vârstă, dar riscul crește cu vârsta; cea mai crescută valoare este la grupa de vârstă de peste 60 de ani. Incidența este egală la ambele sexe, deși mortalitatea este mai mare la bărbați; după 60 de ani una din patru persoane decedează prin cancer.

Cancerul tractului respirator și digestiv este mai frecvent la bărbați, iar cel al sânului și organelor genitale este mai frecvent la femei.

Factorii de mediu, în asociere cu obiceiurile și modul de viață și stare socio-economică, influențează apariția unor forme de cancer.

Nu se cunosc cauzele precise la 80-90 % din cancere, totuși, există multe informații privind rolul factorilor de mediu și ereditari (genetici) în apariția tumorilor maligne. Acești factori cancerigeni pot fi: fizici, chimici, alimentari, obiceiuri personale (fumat, alcool, viață sexuală), virusuri, factori profesionali și factori genetici.

 

A. PREVENIRE PRIMARĂ

1. Factorii fizici

1.Radiațiile ionizante, utilizate în industrie și în medicină sau care sunt întâlnite în minele de uraniu, pot produce, după o perioadă de latență de câțiva ani, leucemii și alte tumori pulmonare, cutanate.

Iradierea femeii însărcinate, chiar în scop diagnostic, este interzisă; la fel, iradierea copiilor și tinerilor, se va face cu protecția măduvei osoase și a organelor genitale.

1.1. Elementele radioactive

Este cunoscută corelația substanțelor radioactive, ca de exemplu Iod 131, cu creșterea incidenței cancerului tiroidian și a leucemiei.

1.2. Razele ultraviolete

Se cunoaște faptul că expunerea prelungită la soare, fără protecție, duce la apariția cancerelor de piele, mai ales în situația actuală, când stratul de ozon din atmosferă este modificat.

Protejarea zonelor de piele expusă la soare, printr-o îmbrăcăminte adecvată, creme fotoprotectoare, pălării de soare și evitarea expunerii exagerate la soare, fac ca frecvența cancerelor cutanate și a melanomului malign să scadă foarte mult.

2. Factorii chimici și poluarea

Mortalitatea prin cancer este proporțională cu gradul de poluare.

2.1. Poluarea aerului, cu particule și gaze industriale, în special care conțin hidrocarburi policiclice aromatice și gudroane, poate duce la creșterea incidenței cancerului aparatului respirator. Pulberile care conțin azbest și nichel pot provoca cancer pulmonar și pleural.

2.2. Poluarea apei cu nitriți, nitrați, ierbicide, pesticide, fungicide este incriminată în apariția cancerelor digestive, sarcoame de părți moi, cancere renale și ale sistemului nervos.

3. Factorii alimentari

Factorii cancerigeni alimentari:

- Alfatoxinele produse de ciuperca Aspergillus flavus, se dezvoltă pe vegetale, boabe și poate induce cancer hepatic.
- Nitrozaminele care iau naștere din compuși nitrici, au efect cancerigen la nivelul tubului digestiv.
- Coloranții azoici (galbenul de unt), sunt interziși, producând cancer hepatic.
- Dieta bogată în grăsimi este incriminată în favorizarea apariției de cancere mamare, uterine și de colon.
- Dieta săracă în fibre vegetale și vitamine lactate.

Utilizarea excesivă a alimentelor conservate și afumate este nocivă. În România, aria consumului ridicat de afumături în Ardeal, se suprapune cu cea a frecvenței celei mai crescute prin cancerul gastric. Prăjirea alimentelor în grăsimi supraîncălzite, dă produși de ardere mutageni, cancerigeni; aceleași fenomene se observă și la suprafața cărnii prăjite la flacără și în cafeaua prăjită.

Factorii de protecție cuprind fibrele vegetale ce conțin celuloză din varză, conopidă, leguminoase, tărâțe, conțin în plus enzime antioxidante. Precursorul vitaminei A (beta-carotenul), vitamina C, E, complexul B, au un rol important protector.

Se afirmă că alimentația rațională ar fi eficientă pentru prevenirea cancerelor digestive.

4. Obiceiuri personale

4.1. Fumatul. Este o corelație precisă între fumat și cancerele de faringe, limbă, laringe și plămân, dar este implicat și în alte cancere: esofag, vezică urinară; 1 caz din 3 decese prin cancer, se datorează fumatului.

Frecvența cancerelor crește cu numărul de țigări fumate pe zi, numărul de ani de fumat și vârsta la care a început fumatul. Extinderea obiceiului la tineri și femei a dus la o explozie epidemică de cancer pulmonar.

În fumul de țigară se găsesc numeroase substanțe cancerigene, benzpiren, N-nitrozopiperidină, gudroane; la fum sunt expuși pasiv și nefumătorii, și copiii fumătorilor. Riscul unui nefumător care trăiește lângă un mare fumător este de a face cancer la fel ca și cel care fumează.

4.2. Alcoolul. Asociația dintre ingestie de alcool și cancerul gurii, faringe, laringe și esofag este bine cunoscută; asocierea cu fumatul și o igienă bucală defectuoasă, face ca aproape orice alcoolic să facă cancer.

Consumul exagerat de bere este incriminat în apariția cancerelor de intestin gros.

4.3. Viața sexuală. Corelația între cancerul de col uterin și viața sexuală este bine cunoscută. Cancerul apare mult mai frecvent la femeile care au început viața sexuală la vârste prea tinere, au avut parteneri multipli, boli venerice și o igienă deficitară atât a bărbatului, cât și a femeii.

5. Profesia - Cancerele profesionale

Carcinogenii chimici și radiațiile ionizante pot produce după expuneri de lungă durată - 10-20 de ani, cancere cutanate, ale tractului respirator și urinar.

Aminele aromatice și coloranții (anilina) pot produce cancer de vezică.

Gudroanele, produșii de petrol, parafine, uleiurile minerale, pot produce cancer cutanat, laringian, pulmonar, vezical.

Arsenul poate produce cancere cutanate multiple; cromul și pulberile fine de lemn sau piele din industrie, pot duce la apariția cancerelor la nivelul sinusurilor și cavității nazale.

Clorura de vinil, din industria maselor plastice, poate induce sarcom hepatic.

Benzenul din industria de cauciuc poate determina leucemii.

6. Factorii virotici

Deși la oameni nu există informații sigure, la animale de experiență s-au produs leucemii și limfoame (cancer ganglionar) cu oncarn, virusuri (virusuri oncogene cu ARN = retrovirusuri). Oncogenele (genele onc) virale sunt asemănătoare cu protooncogenele din celulele normale, iar activarea lor prin orice factori cancerigeni produce transferarea (comutarea) celulelor. Un virus oncogen care induce limfomul Burkitt și cancerul de nazofaringe este virusul Epstein-Barr.

În prezent, cu precizie se cunoaște că apariția cancerului de col uterin la femeia tânără este legată de infecția cu virusuri: herpes simplex tip 2 (genital) și virusul papillom, cu transmisie prin raport sexual.

Infecția comună cu virusul hepatitic B este incriminat în apariția cancerului hepatic.

7. Factorii genetici

Există cancer asociat cu boli genetice; astfel, cancerul de colon apare mai frecvent la cei cu polipoză familială; cancerul de piele la cei cu xeroderma pigmentarum. Există familii în care apare mai frecvent cancer de colon, sân și uter; este citată familia lui Napoleon Bonaparte, în care din 11 membri, 9 au murit de cancer gastric.

Copiii cu mongolism (sindrom Down) au un risc mare de a face leucemie iar cei cu testicule necoborâte în scrot (criptorhidie) pot face cancer testicular.

8. Factorul hormonal

S-a observat efectul negativ al anticoncepționalelor și rolul lor în cancerul hepatic. Abuzul de hormoni estrogeni este incriminat în cancerul mamar și al corpului uterin.

9. Factorul psiho-emoțional

S-a observat, uneori, o susceptibilitate mai crescută la cancer a persoanelor introvertite, melancolice, care trăiesc puternic agresiuni psihice stresante.

 

B. PROFILAXIA (PREVENIREA) SECUNDARĂ

Constă în identificarea micilor semne de debut, dar și supravegherea grupelor cu risc crescut pentru anumite localizări și modificarea stilului de viață al celor cu risc crescut și tratamentul stărilor precanceroase.

Acțiunile de depistare în populație ale cadrelor sanitare trebuie sprijinite de toți oamenii, fiind bine cunoscut faptul că a preveni un cancer este mai eficace decât a trata un cancer deja declarat.

Cele mai eficace acțiuni de depistare la persoanele care nu au încă nici un semn de boală, sunt:

- examenul citologic vaginal pentru cancerul de col uterin;
- examenul clinic efectuat de medic, autopalparea și mamografie pentru cancerul de sân;
- examenul clinic periodic și radiografie toracică pentru cancerul pulmonar;
- tușeul rectal și testul hemocult pentru cancerul colo-rectal.

Persoane cu risc pentru unele cancere:

Localizare vârstă ani Factori de risc Stări precanceroase
Col uterin 40-50 de ani Activitate sexuală precoce Displazie de col
Parteneri sexuali multipli Boli venerice
Intestin gros peste 45 de ani Dietă fără fibre, cu afumături
Predispoziție familială
Polipoză multiplă
ORL peste 40 de ani Fumatul, alcoolismul Leucoplazie; eritroplazie
Plămân peste 45 de ani Fumatul, expunere la pulberi: azbest, crom, nichel, uraniu bronșită cronică
Piele peste 45 de ani Expunere la soare
Traumatisme, arsuri
Nevi pigmentari
Cheratoză stenilă
Stomac peste 45 de ani Alimente conservate prin afumare, sărare, alimentație săracă în fructe și legume Anemie pernicioasă, gastrită atrofică, cu hipoaciditate
Toroidă 40-50 de ani Radiații ionizante
Mamar peste 45 de ani Menarhă precoce
Menopauză tardivă
Lipsa alăptării, celibat
Predispoziție familială
Mastopatii proliferative

 

Stări precanceroase (precursorii tumorali)

Cancerul invaziv apare după parcurgerea unor etape premergătoare, care au o durată lungă de timp (ani); în aceste etape tratamentul este foarte eficace. Leziunile precanceroase se observă la nivelul colului uterin, gastric, rectocolic, pulmonar, cutanat, mamar.

 

Principalele leziuni precanceroase

Localizare Factori de ris Stări precanceroase
Piele Cheratoză senilă solară;
Dermatoze profesionale;
Nevii pigmentari
Trumatizați;
Arsuri repetate;
Carnificații cutanate
pete sau/și crescături
ulcerate sau nu;
negi colorați
Mucoasa bucală buză leucoplazii ulcerate
sau vegetative
pete albe, ulcerații de orice fel
care nu se vindecă
Ulcerații comune
Aparat respirator polipi laviorgieni,
bronșită cronică
răgușeală, tuse seacă cu cu stițuri
de sânge; metaplazii atipice.
Faringe
esofag
esofagită cronică tulburări de înghițire
Stomac polipoză, gastrită atrofică
(din anemie Berner anacidă)
lipsa poftei de mâncare,
scaune cu sânge
Colon - rect polipi edematos și vilos
rectocoliteulcerohemoragice
scaune cu sânge sau mucus,
constipație
Aparat urinar polipoze; expunere profesională Hematurie
Sân mastopatii proliferative
papilom intraductal
scurgere mamelonară
tumori în sân
Col uterin displazii severe
cervicite atipice
scurgeri vaginale
Ovar chiști benigni mari
tulburări menstruale
balonare abdominală

Obiceiuri igienice

- nefumător;
- exerciții fizice; fără alcool;
- somn de 6-8 ore;
- greutate normală;
- masa de dimineață;
- nu se mănâncă între mesele planificate.

 

Semnale de alarmă:

1. Modificări în evacuarea intestinului sau a vezicii urinare.
2. Ulcerații care nu se vindecă.
3. Scurgeri sau sângerări neobișnuite.
4. Crescături în sân sau în altă parte.
5. Tulburări la înghițire.
6. Modificări ale negilor sau petelor negre.
7. Răgușeală și tuse seacă.

ATENȚIE! Mergeți la medic la cel mai mic semn de alarmă!

 

Recomandări alimentare ale Asociației Americane de Cancer

1. Evitați obezitatea; incidența cancerelor de col uterin, vezică biliară, rinichi, stomac, colon și sân este crescută la persoane obeze.
2. Diminuați consumul total de grăsimi; excesul de grăsimi în alimentație este asociat cu cancer de sân, colon sau prostată.
3. Consumați zilnic alimente bogate în vitaminele A și C; vitamina A scade riscul cancerelor pulmonare, laringiene și esofagiene; vitamina C diminuează riscul cancerului de esofag și stomac.
4. Includeți în alimentație zarzavaturi din familia cruciferelor - varză de Bruxelles, conopidă, care reduc riscul cancerelor gastro-intestinale și ale aparatului respirator.
5. Consumați alcool cu moderație. Cei care consumă excesiv alcool, în special fumătorii, se expun la un risc crescut de apariție a cancerelor cavității bucale, laringelui și esofagului. Alcoolismul, este, de asemenea, cauza cirozei, care este un precursor al cancerului hepatic.
6. Consumați cu moderație alimente pregătite sau conservate cu fum, sare sau nitriți. Aceste alimente sunt cunoscute ca favorizând cancerul de stomac și esofag.

 

Recomandări ale Uniunii Internaționale de luptă Împotriva Cancerului pentru prevenirea cancerului:

1. Respectarea unui regim alimentar echilibrat și variat.
2. Evitarea regimurilor alimentare uniforme, cu repetarea acelorași mâncăruri. De asemenea, luarea cu prudență a acelorași medicamente, pentru lungi perioade de timp.
3. Evitarea exceselor alimentare și în special a grăsimilor.
4. Evitarea excesului de alcool.
5. Renunțarea la fumat.
6. Asigurarea zilnică a unui aport optim de vitamine A,C,E și includerea în alimentație a unor produse cu reziduuri fibroase: cereale, fructe, zarzavaturi.
7. Evitarea excesului de alimente sărate sau afumate și renunțarea la obiceiul de a ingera lichide foarte fierbinți.
8. Evitarea mâncărurilor arse și excesul de alimente fripte.
9. Evitarea mâncărurilor fermentate, care nu sunt în mod intenționat astfel preparate.
10. Evitarea expunerilor excesive la soare.
11. Evitarea surmenajului fizic și psihic și practicarea cu regularitate a exercițiilor fizice și sportului.
12. Folosirea frecventă a dușurilor și băilor.

Desigur, respectarea acestor recomandări nu va asigura o prevenire absolută a cancerului, dar promovează un mod sănătos de viață, în care acțiunea celor mai frecvenți factori cancerigeni este redusă la minimum, asigurând, în același timp, și desfășurarea mecanismelor naturale de protecție.

Dr. Eduard Bild
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire