pregateste pagina pentru tiparire

































 
 FAMILIA 

În apărarea sănătății

Inapoi la cuprins MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS

Semnele elementare pentru recunoașterea tuberculozei pulmonare

Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă provocată de bacilul Koch, afectând organismul în întregime, interesând cu precădere plămânul.

Pentru înțelegerea mecanismului de producere a îmbolnăvirilor tuberculoase este necesar să cunoaștem căile de pătrundere a bacilului Koch în organism, evoluția obișnuită a infecției tuberculoase, factorii care influențează defavorabil evoluția bolii.

Rezervorul principal de microbi este omul bolnav. Forma cea mai contagioasă este tuberculoza pulmonară și în special forma cavitară, dar și alte localizări bacilifere: renale, abcesele reci fistulizate.

Cea mai frecventă cale de pătrundere a bacilului Koch este calea aeriană (peste 95 %). Pătrunderea se face cel mai des prin ploaia de picături de salivă pe care o răspândește bolnavul bacilifer și sputa de pe sol, uscată și antrenată de curenții de aer. Lipsa de igienă (scuipat pe jos, tușit și strănut fără întrebuințarea batistei), favorizează infecția.

Căile digestivă și cutanată sunt mult mai rare.

Vârsta cea mai afectată de tuberculoză pulmonară este între 20 și 40 de ani. În ultimii ani riscul de îmbolnăvire a crescut și la vârsta de peste 60, pledând pentru scăderea rezistenței generale.

Formele grave de tuberculoză sunt în defavoarea bărbaților datorate modului de viață, obiceiurilor, alcoolismului, profesiunilor, care au implicații profunde asupra terenului individual.

Bolile care diminuează rezistența organismului la îmbolnăvirea tuberculoasă sunt bolile infecto-contagioase, diabetul, alcoolismul, ulcerul. Scăderea rezistenței organismului este dată și de silicoză, unele endocardopatii și unele produse terapeutice: corticoizii, fenil-butazona, extractele tiroidiene, radiațiile ionizante etc.

Boala tuberculoasă are cel mai frecvent un debut latent și progresiv, evidențiat prin astenie, inapetență, slăbire în greutate, subfebrilitate (37o- 37,5o), transpirații nocturne, tuse predominant uscată la început și apare în accese, constituind simptomul fundamental. După un timp apare expectorația, seroasă la început, apoi muco-purulentă, uneori striată, cu firișoare de sânge.

Dispneea există în leziunile întinse. Uneori debutul este asimptomatic, boala fiind descoperită cu ocazia unui control radiologic, sau poate îmbrăca aspecte diferite: pneumonie, pseudogripal, hemoptoic.

Hemoptizia poate fi minimală în faza de debut, hemoptizii revelatoare, ținând câteva zile în tuberculozele fibroase și hemoptizii fulgerătoare, masive, provocând moartea bolnavului în câteva minute

Examenul radiologic este absolut indispensabil pentru precizarea diagnosticului cât și a formelor clinice.

O importanță majoră o are examenul bacteriologic pentru cercetarea bacilului Koch în spută.

Evoluția tuberculozei și prognosticul depind de momentul depistării și corectitudinea tratamentului tuberculostatic. Incorect tratată, tuberculoza durează timp îndelungat, cu perioade de evolutivitate și perioade de liniște.

Tratamentul corect duce, de obicei, la o evoluție favorabilă. Semnele generale și funcționale dispar în câteva săptămâni. Semnele radiologice se modifică după 3-4 luni. Pentru ca bolnavul să-și reia viața normală, temperatura și VSH trebuie să devină normale, imaginile radiologice să dispară și bacilul Koch să fie absent în expectorație la examene repetate.

Pentru protejarea subiecților veniți în contact cu bolnavul de tuberculoză este necesar să se cunoască focarul de contaminare. Prin această acțiune se urmărește:

- izolarea și tratarea bolnavilor cu leziuni deschise (baciliferi);
- sterilizarea sputei;
- sterilizarea veselei, lenjeriei de pat, de corp și a hainelor prin fierbere, etuvare sau expunere la raze ultraviolete;
- dezinfecția pereților prin văruire, spălarea dușumelelor cu petrol, vapori de cldoramină 5 % etc.;
- izolarea, vaccinarea B.C.G. și chimioprofilaxia contacților.

Aceasta constă în administrarea de tuberculostatice (de obicei H.I.N.) populației cu risc crescut de îmbolnăvire, copiilor încă neinfectați, dar trăind în focare bacilifere, copiilor și adulților cu I.D.R. pozitivă, în iminența de a contracta tuberculoza-boală.

Educația sanitară joacă un rol important în combaterea tuberculozei. Pe de o parte se adresează bolnavilor pentru a respecta unele măsuri de igienă (folosirea batistei în timpul tusei, utilizarea scuipătorii, veselă și obiecte de toaletă separate), pe de altă parte se adresează întregii populații pentru a se feri de contaminare și a se prezenta de timpuriu la medic pentru control de specialitate.

Dr. Eugenia Cotruț, medic ftiziolog
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire