pregateste pagina pentru tiparire

































 
 FAMILIA 

Manualul mirilor
achizitionare: 14.05.2002; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior XIII. SOȚII PLANIFICĂ FAMILIA

Numai soții pot rezolva această problemă, însă în limitele legii morale și fără a trăda spiritul Evangheliei.

Pentru Biserică există o problemă a reglementării nașterilor, dar această problemă este o problemă de familie, care privește numai cuplul conjugal. Biserica studiază care sunt motivele și se interesează de soluționarea acestei probleme: soluția, bineînțeles, nu poate fi căutată în afara moralei și a Evangheliei.

"Conciliul știe că adesea soții, pentru a imprima o ordine armonioasă vieții lor conjugale, sunt împiedicați de unele condiții ale vieții de astăzi și se pot găsi în împrejurări de așa natură încât nu se poate mări, cel puțin pentru un anumit timp, numărul copiilor și că fidelitatea iubirii și deplina familiaritate a vieții nu se poate păstra fără dificultăți" (Conciliul al II-lea din Vatican).

"... Dezvoltarea demografică rapidă... condițiile de muncă și de locuință, ca și cerințele crescute atât în domeniul economic cât și în cel al educației, fac astăzi adesea dificilă creșterea în condiții corespunzătoare a unui număr ridicat de copii" (Paul al VI-lea, Humanae vitae).

Condițiile la care se referă atât Conciliul cât și papa Paul al VI-lea sunt legate de profunda transformare a modului de viață care are loc prin trecerea de la economia agricolă la economia industrială.

Introducerea mașinilor în procesul de producție și în tot circuitul economic a revoluționat întreaga structură economico-socială și a schimbat aproape total modul de viață și de conviețuire umană. Noile situații: urbanizare, apartament, salariu restrâng pe de o parte sfera libertății familiei, pe de altă parte, fac să crească nivelul comun de viață, fie material, fie spiritual și cultural.

În civilizația agricolă de tip tradițional copiii care se nășteau nu puneau probleme îngrijorătoare, ci dimpotrivă, ofereau avantaje și speranțe chiar pe plan temporal, economic, familial. Astăzi, creșterea și educația copiilor ridică multe probleme și dificultăți față de trecut.

Biserica recunoaște toate aceste probleme și dificultăți, și faptul că ele pot cere o reglementare a nașterilor copiilor, lucru care nu era necesar odinioară.

Apoi, făcând abstracție de noile condiții de viață, se poate întâmpla ca femeia, cu tot progresul științei, să fie într-o stare care nu-i permite o nouă maternitate. Și atunci se pune întrebarea: în cazul în care soții consideră că o naștere ar fi imprudentă sau chiar cu totul nerecomandată, cum trebuie să procedeze pentru a o evita? Notăm că în asemenea situații este o obligație morală pentru soți de a căuta mijloacele cinstite pentru a evita o atare naștere.

Biserica nu a susținut și nici nu susține "natalismul absolut", adică obligația de a aduce pe lume toți copiii posibili, deși a lăudat întotdeauna căminul fecund și i-a invitat pe soți la generozitate, ținând cont bineînțeles și de posibilitățile de creștere și de educație.

Acest lucru îl face în continuare și astăzi. Conciliul al II-lea din Vatican aduce elogii acelor soți care "printr-o hotărâre prudentă și de comun acord acceptă cu suflet mare să educe în mod corespunzător chiar și numărul cel mai mare de copii".

E drept că Biserica mai înainte nu a acordat o importanță deosebită acestei probleme așa cum o face astăzi; aceasta nu pentru că nu s-au folosit și înainte metode nepermise pentru a împiedica nașterea copiilor, ci pentru faptul că cei care le foloseau o făceau împinși de pasiune și nu de trebuința de a rezolva o problemă obiectivă, așa cum se prezintă astăzi lucrurile.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire