pregateste pagina pentru tiparire

































 
 FAMILIA 

Cartea de aur a familiei
achizitionare: 10.09.2003; sursa: Casa de Editură Viața Creștină

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Tradiții de familie

Mai mult decât o casă, decât o bucată de pământ sau alte bunuri materiale, primim de la părinți o moștenire cu adevărat prețioasă: primim învățăturile, obiceiurile și istoria familiei care ajung la noi de foarte departe. Așa cum Biserica mare ne transmite prin preoții săi Sfânta Tradiție, ca pe o comoară neprețuită, și noi, la rândul nostru, ca părinți și slujitori în mica biserică familială suntem chemați să împărtășim copiilor tradiția propriei noastre familii.

Copiii sunt curioși și bucuroși să audă despre strămoși, despre rudele noastre, despre cum ne-au crescut bunicii lor, despre cum ne-am cunoscut și câte altele. Își vor da seama că fac parte dintr-o comunitate cu rădăcini adânci, legată cu o țesătură întreagă de fire, încercată, trecută prin momente grele, dar și prin clipe frumoase, prin întâmplări interesante sau vesele..., că nu sunt singuri. E bine să ne gândim că avem ce să le punem copiilor și să ne rezervăm un timp de "pregătire", chiar însemnând pe hârtie ce dorim să le povestim și cu ce învățături am vrea să rămână.

Când le vom înfățișa aceste întâmplări trecute, să le povestim cu prețuire: momentele frumoase, ca și cele dureroase sau grave, își au fiecare lecția lor de viață. Toate au sens și, în timp, acesta reiese tot mai bine: avem o vedere mai clară și putem desluși printre evenimente și persoane binele pe care ni l-a vrut Dumnezeu și planul Lui pentru familia noastră.

Când le vom istorisi lucruri mai puțin plăcute, poate despre greșeli ale părinților noștri față de noi, să le povestim cu iertare și cu înțelegere, cu pace sufletească. Copiii vor înțelege astfel că toți putem pricinui dureri celor din jur, slăbiți fiind de păcat, dar și că putem, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-i iertăm pe cei ce ne greșesc și să le dorim binele.

Astfel li se va forma convingerea că Dumnezeu a lucrat și lucrează în familia noastră pentru a crește în iubire și a ne desăvârși, că așa cum de-a lungul timpului ne-a pregătit pentru timpul prezent, tot așa, și acum ne pregătește pentru ceva44.

Adunând într-un caiet, poate chiar în Albumul de familie, din spusele copiilor noștri, din întâmplările lor minunate, momentele memorabile din viața lor de copii, vor avea mai târziu un fir frumos de împletit în povestirea tradiției familiei noastre, pe care alte urechi micuțe le vor sorbi cu drag.

Dacă părinții noștri trăiesc, copiii vor putea să învețe să prețuiască darul prezenței lor și al comorii tradițiilor pe care aceștia le păstrează, mai ales dacă vor vedea la noi dragoste, atenție, respect și prețuire, fără de care istorisirile noastre, oricât de frumoase, vor fi vorbe goale... Dragostea, atenția, respectul, grija pentru părinții vârstnici intră în conflict cu tendința tot mai puternică astăzi de a-i înlătura din calea generației tinere. "Fiecare pentru sine" și "legea celui mai tare" după care se conduce lumea, îi dau la o parte pe cei care nu le servesc interesele, care nu mai "produc", care au devenit nefolositori... Lumea devine de aceea un loc tot mai sălbatic și mai rece, cu tot mai puține legături între oameni. Iată de ce este mare nevoie ca din familia creștină să se răspândească în jur căldura solidarității între generații.

Societatea are multe de învățat de la familie: împărțirea rolurilor după darurile fiecăruia spre binele comun, exercitarea autorității în spirit de servire, punerea în comun a bunurilor, grija tuturor pentru cel mai slab, căutarea păcii... Înainte să propovăduim aceste valori, trebuie să ne străduim ca ele să fie trăite în familia noastră zi de zi. Copiii le vor învăța din ceea ce vor trăi în casă și vor porni cu ele la construirea propriilor relații și așa, din flacăra căminului familial, se va răspândi focul dragostei, care să încălzească tot mai multe inimi.

  • "Noi știm că în toate Dumnezeu lucrează spre binele celor care Îl iubesc și care sunt chemați potrivit planului Său, pe care dinainte i-a știut, dinainte i-a hotărât să fie asemenea cu icoana Fiului Său" (Rm. 8,28-29).

  • "Ascultați, fiilor, învățătura tatălui și luați aminte să cunoașteți buna chibzuială. Căci eu vă dau învățătură bună: nu părăsiți povața mea. Căci și eu am fost fecior la tatăl meu, singur și cu duioșie iubit la mama mea și el mă învăța și zicea: «Inima ta să păstreze cuvintele inimii mele, păzește poruncile mele și vei fi viu. Adună înțelepciune, dobândește pricepere!»" (Pilde 4,1-5a).

Adu-Ți aminte, Doamne, de părinții care ne-au născut și ne-au crescut și care ne-au învățat căile Tale și s-au rugat pentru noi, căci rugăciunile părinților întăresc temeliile caselor.

Mlădițe fă să fim din vița lui Cristos, Fiul Tău, ca să aducem roadă, împreună cu toți ai noștri, după voia Ta cea sfântă.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire