pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CULTURA VIEȚII 

Manual de bioetică
Elio Sgreccia și Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al V-lea
A doua parte: Bioetica și tehnologiile de fecundare umană

Evaluarea morală a inseminării artificiale eterologe

Asupra iliceității prelevării spermei de la donatorul extraconjugal nu există dubii. Rațiunile privesc unitatea cuplului și indisolubilitatea căsătoriei. "Fecundarea artificială eterologă este contrară unității căsătoriei, demnității soților, vocației proprii a părinților și dreptului fiului de a fi conceput și adus pe lume în cadrul și prin viața de căsătorie. Aceasta reprezintă, în plus, o ofensă adusă vocației comune a soților care sunt chemați la paternitate și la maternitate: privează în mod obiectiv fecunditatea conjugală de unitatea sau de integritatea sa; operează și manifestă o ruptură între parentalitate genetică, parentalitate gestativă și responsabilitate educativă" (46) .

Consecințele se văd și în privința fiului care va trebui să știe și să accepte această situație anormală; fiul, din punct de vedere psihologic, va trebui să realizeze o dificilă "identificare" cu tatăl.

Au fost introduse în reglementările de drept, "îmblânzite", ale unor state unele formulări juridice, adecvate pentru atribuirea paternității, secretul donatorului și normativa "comercială" asupra spermei (47) . Rămâne totuși un dubiu asupra legitimității unei dispoziții care acoperă cu secretul adevărata paternitate a fiului; fiecare cetățean are dreptul, și acest drept în multe state este recunoscut în mod explicit, de a ști cine sunt părinții săi.

Apoi, trebuie ținut cont, dintr-un punct de vedere psihologic, de posibilitatea instaurării unor conflicte intraconjugale, la nivel de inconștient, mai ales din partea celui considerat drept tată, care știe că este tată doar din punct de vedere juridic, dar nu și din punct de vedere biologic; din acest motiv el se află chiar într-o poziție diferită, neomogenă, în relația cu fiul în privința mamei; acest fapt se poate reflecta și în raportul dintre cei doi soți, care nu sunt și în mod egal părinți ai fiului lor (48).

Dar în privința donării spermei și a existenței unei "bănci de sperme" se insinuează și tendința eugenistică, pentru achiziționarea de "spermă selecționată". În afara băncii rezervate premiilor Nobel, în California, în momentul prelevării se urmărește din ce în ce mai mult selecția biologică, deșichiar dacă, trebuie precizat, pretenția de a obține spermă selecționată prin patologii genetice este mai mult teoretică decât practică. Într-adevăr, după cum este știut, în stadiul actual e posibil diagnosticul bolilor transmisibile nu numai dominant, dar chiar cele transmise de purtători sănătoși, prin cel puțin 200 de situs-uri ai genomului uman. De asemenea, se poate diagnostica predispoziția la boli de gravitate variată (printre care și tumori) care se poate exterioriza la întâlnirea dintre cromozomii materni și cei paterni. De aici derivă pe plan științific faptul că pentru procreare nu mai e suficientă verificarea sănătății clinice a donatorului, ci aceasta trebuie extinsă și la teste genetice. (49) Dar pentru ca această cercetare să aibă o eficiență reală, este evident că testele genetice trebuie să fie efectuate și asupra femeii receptoare, iar în cazul mai multor inseminări ale aceleiași sperme la femei diferite, testele trebuie efectuate și asupra fiecăreia dintre receptoare.

Consecințele practice ale acestor examene vor urmări, desigur, să înlăture fecundările heterogene cu grad de risc și să caute altele, examinând sperma diferiților donatori. Dacă sunt mai multe candidatele care așteaptă să primească sperma unui anumit donator - până la cinci candidate, după cum reglementează normele unor țări - combinațiile selective vor fi multiple, și pentru fiecare caz s-ar putea prospecta selecția de la donatori diferiți.

Se înțelege astfel, cu prisosință, că vasta și inexplorata arie a eugeniei este de considerat ilicită din punct de vedere etic.

De aici decurge faptul că tocmai progresele din genetică (realizate în ultima vreme și mai ales în epoca ce a urmat emiterii, în multe țări, a normelor care consimt fecundarea heterogenă) demonstrează, într-o perspectivă actuală și din ce în ce mai amplă, că această practică antrenează implicații medicale și etice negative atât de grave și imposibil de depășit încât devine inacceptabilă legitimarea lor în țări care încă nu au decretat-o, iar țările care s-au grăbit să le admită, probabil că le vor abandona.

Nici evaluarea profilului sănătății psihice a donatorului nu e lipsită de probleme practice și etice, căci este vorba de a stabili care ar fi caracteristicile psihice ale donatorului potrivit: simpla absență a maladiilor psihice grave (nu întotdeauna ușor diagnosticabile) sau chiar alte tulburări psihicie din ampla gamă de posibilități, nu este suficientă.

Altă complicație cu caracter etic și juridic este faptul că, în IAE, dorindu-se să se instituie așa zisa "bancă de sperme" , sau oricum, în momentul recoltării acestora, s-ar putea constata că o singură prelevare poate fi utilizată - după cum am spus deja - pentru diferite inseminări, determinând apariția unor fii consangvini din partea tatălui. Riscul este de a nu se mai putea recunoaște paternitatea viitoarelor generații, nu cea juridică, ci aceea genetică, și astfel ar putea apărea căsătorii între consangvini, cu consecințe ereditare ușor deductibile.

Autoritățile guvernamentale ale multor țări au început să studieze unele prevederi în materie și să emită dispoziții prin care să fie evitate consecințele nefaste ale folosirii "băncilor de sperme", privitor atât la sănătatea și profilaxia maladiilor transmisibile, cât și la facila speculație economică.

 

Note


46. Congregația pentru Doctrina Credinței, Istruzione...p, II, n.5

47. A se vedea : ML Di Pietro, Analiză completă a legilor și orientărilor normative în materie de fecundare artificială, "Medicina e Morale" 1993, 1, pp. 231- 282.

48. A se vedea: A. Isidori, L'inseminazione artificiale omologa et eterologa nella sterilita maschile: aspetti medici e psicologi, "Medicina e Morale" 1993, 1 pp..75-96; P. Marrama-Cardini-Pasini-Baldaro-Verde, 231-282, L'inseminazione della discordia, Milano 1987.

49. A. Fiori-LC Caprioli, la fecondazione artificiale eterologa: un altro ritorno al matrilineare?, "Medicina e Morale", 1997, 2, pp. 241-266; Centro di Bioetica.-Universita Cattolica del S. Cuore, Sulla fecondazione artificiale eterologa, "Medicina e Morale", 1997
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire