pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CULTURA VIEȚII 

Manual de bioetică
Elio Sgreccia și Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al IV-lea
Prima parte: Bioetica, genetica și diagnosticarea prenatală

Rezultatele și succesele după examenul genetic

Este important să arătăm ce anume evidențiază examenele genetice realizate în urma unei indicații depistate în timpul consultației: este vorba de a ști care este procentajul de răspunsuri liniștitoare (negative) față de cele nefericite (pozitive). Dar trebuie să cunoaștem și ceea ce se întâmplă, din punct de vedere statistic, în cazurile în care răspunsul examenului este pozitiv și indică prezența unei malformații sau a unei boli grave. Toate acestea sunt importante pentru a formula o opinie etică. Este superfluu să amintim că în cazul examenelor genetice ne aflăm în domeniul unor boli în general incurabile pînă în acest moment. In schimb în cazul unor malformații simple somatice, indicate de alte procedee, ca ecografia, cum ar fi de exemplu malformații cardiace, renale, prezența unor hernii etc. se poate interveni chirurgic la nou-născuți și în acest caz o legătură cu avortul este mai rară. (57)

Totuși unele malformații datorate unor defecte genetice și anume coloana bifidă și hidrocefalia, care în general sunt asociate între ele, pot beneficia de un tratament terapeutic chirurgical în primele zile de viață cu bune rezultate nu numai de supraviețuire, dar și din punct de vedere al calității vieții. Aceasta înseamnă că în acest ultim caz căile teoretic deschise după diagnosticare nu se referă numai la ipoteza unui avort, sau din contră, la acceptarea pur și simplu a nașterii unui copil malformat (sau un subiect cu o boală genetică), ci este deschisă și calea terapeutică: acest lucru este de mare importanță din punct de vedere al opiniei etice privind practicarea examenului genetic de către cea care în conștiința sa, nu acceptă după aceea ipoteza unui avort. Se așteaptă ca progresul științific să ofere posibilitatea, ca în cazuri din ce în ce mai numeroase, diagnosticarea să fie urmată de terapie.

 

Note


57. A.Calisti, Diagnosi prenatale e possibilita terapeutiche chirugicale, "Medicina e Morale", 1984, 4, pp. 493-497; Noia-Caruso-Mancuso S.,Le terapie fetali invasive...
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire