pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CULTURA VIEȚII 

Manual de bioetică
Elio Sgreccia și Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al IV-lea
Prima parte: Bioetica, genetica și diagnosticarea prenatală

Clonarea umană: aspecte etice

Hans Jonas, unul din părinții bioeticii, se referea în 1985 la posibile aplicări ale clonării omului imaginate de prietenul său Leon Kass, profesor la Universitatea din Chicago:

  1. "copierea unor indivizi de mare geniu sau de o mare frumusețe pentru îmbunătățirea speciei sau pentru a face viața mai plăcută;

  2. copierea unor indivizi sănătoși pentru evitarea riscului unor boli ereditare, inerent în acea loterie a combinării sexuale;

  3. furnizarea unei mari cantități de subiecți identici din punct de vedere genetic pentru a realiza studii științifice privind importanța relativă de natură congenitală și ambientală pentru diversele aspecte ale prestațiilor umane;

  4. oferirea unui copil unei familii sterile;

  5. oferirea unui copil cu un genotip la alegere: o celebritate pe care o admiră, o persoană dragă care a murit, unul din soți sau propria persoană;

  6. determinarea sexului la copiii care se vor naște: sexul unui clon este la fel cu cel al persoanei de la care provine nucleul celular transplantat;

  7. producerea unor echipe de subiecți identici pentru a îndeplini sarcini speciale pe timp de pace sau în război (nu se exclude spionajul);

  8. producerea unor perechi de embrioni de la fiecare persoană pentru a le ține congelate până când ar deveni necesare rezerve de organe pentru transplanturi la geamănul egal din punct de vedere genetic;

  9. pentru a-i bate pe ruși și chinezi pentru că nu admit lacune în domeniul clonării" (22)

Jonas adăuga la această listă pregătirea atleților pentru Olimpiade și alte competiții internaționale și în fine curiozitatea umană de a vedea cum s-ar termina un astfel de procedeu. Jonas conchidea: " această listă este mai puțin distractivă decât pare. Nici-o dorință nu este atât de perversă ca cea de autocopiere." Concluzie confirmată ulterior, dacă mai era nevoie, de știrea că după experimentele de la Edimburg multe persoane, în special femei, ar fi cerut să fie clonate. (23)

Documente europene ale ultimului deceniu au luat poziție anticipat împotriva clonării. Recomandarea n. 1046 a Consiliului Europei din 1986, cerea interzicerea"...creării de ființe umane identice prin clonare sau prin alte metode, cu scopul selecției rasei sau cu alte scopuri, precum și a creării de gemeni identici " (24)

Rezoluția Parlamentului European din 1989 a considerat "că o interzicere la nivel juridic ar fi singura reacție posibilă la crearea de ființe umane prin cloni, ca și toate experimentele care au drept scop clonarea ființelor umane." Parlamentul, în urma recentului experiment de la Edinburg, a afirmat în mod clar lipsa de legitimitate etică și juridică a clonării umane: " clonarea ființelor umane nu poate fi în nici un caz justificată sau tolerată de societate deoarece ea reprezintă o gravă încălcare a drepturilor umane fundamentale, este contrară principiilor de paritate între ființele umane pentru că permite selecția eugenetică și rasistă a speciei umane, ofensează demnitatea ființei umane și implică un experiment pe om." (25)

Parlamentul formulează, în 16 puncte, principiile și exigențele proprii către statele membre " cu ferma convingere că clonarea ființelor umane, fie că este realizată cu titlu experimental în contestul tratamentului fertilității, a diagnosticării pre-implanturilor, a transplantului de țesuturi, fie că este realizată cu orice alt scop, nu poate fi în nici un caz justificată sau tolerată de societate";s-a considerat "că trebuie să fie definite metode adecvate pentru programarea și reglementarea evoluțiilor în domeniul geneticii"; oricum "toate informațiile necesare trebuie să fie la dispoziția opiniei publice, iar UE trebuie să-și asume rolul de remorcă și să facă în așa fel ca opinia publică să ia cunoștință pe deplin de aceste probleme." (26)

Biserica Catolică condamna clonarea umană încă din 1987 în Istruzione "Donum Vitae": "... sunt contrare demnității de ființă umană proprie embrionului...și tentativele sau ipotezele menite să obțină o ființă umană fără nici o conexiune cu sexualitatea prin "diviziune de gemeni", clonare, partenogeneză..deoarece contrastează cu demnitatea procreației umane și cu unirea conjugală". (27)

Această condamnare este reafirmată în Documentul Reflecții asupra clonării al Academiei Pontificale pentru Viață. (28) In acest document se afirmă că clonarea "constituie o manipulare radicală a relaționalității constitutive și de complementaritate care se află la originea procreației umane, atât sub aspect biologic cât și sub aspect personalistic... Proiectul "clonării umane" reprezintă teribila derivă spre care este împinsă o știință fără valori și este semnul profundului disconfort al civilizației noastre, care caută în știință, în tehnică și în "calitatea vieții" surogate pentru sensul vieții și al salvării existenței. Proclamarea "morții lui Dumnezeu", cu speranța deșartă al unui "dincolo de om " aduce cu sine un rezultat clar: "moartea omului". Nu se poate într-adevăr uita că negarea creaturalității umane, departe de a exalta libertatea omului, generează noi forme de sclavie, noi discriminări, noi și profunde suferințe. Clonarea riscă să devină tragica parodie a atotputerniciei lui Dumnezeu. Omul, căruia Dumnezeu i-a încredințat, oferindu-i libertate și inteligență, creația, nu găsește limite acțiunii sale, ele sunt dictate numai de imposibilitatea practică: el trebuie să știe să-și fixeze singur aceste limite, în a discerne între bine și rău."

Documentul, nu numai că subliniază inviolabilitatea demnității persoanei în orizontul creaționistic, dar și relevă importanța etico-juridică a interzicerii clonării umane: " In planul drepturilor omului, eventuala clonare umană ar reprezenta violarea a două principii fundamentale pe care se bazează toate drepturile omului: principiul parității între ființele umane și principiul nediscriminării."

 

Note


22. H. Jonas,Technik Medizin und Ethik, Frankfurt am Main 1985 (trad. It. Tecnica, medicina ed etica,Torino 1997).

23. Fiori -Sgreccia, La clonazione (Editorial), "Medicina e Morale", 1997, 2, pp. 230-231.

24. Consiliul Europei, Raccomandazione n. 1046/ 86 relativa all'utilizzazione di embrioni e feti umani a fini diagnostici, terapeutici, scientifici, industriali e commerciali în Documentazione sugli atti del Consiglio d'Europa e della Comunita Europea in materia di Riproduzione umana assistita in vivo ed in vitro, ricerca embrionale, ingegneria genetica e biotecnologia,Servizio Studi del Senato della Repubblica - Ufficio ricerche nel settore sociale, 1990, pp. 11-20.

25. Parlamentul European, Rizoluzione sui problemi etici e giuridici della manipolazione genetica..

26. Printre cele șaisprezece puncte ale Rezoluției - toate într-adevăr de mare importanță - merită cea mai fermă adeziune cele care se referă în modul cel mai specific la principiile de bază ale bioeticii. Este vorba de punctele n. 1,2,3,6,8,11 și 15 prin care, succesiv, se subliniază dreptul oricărui individ la identitatea sa genetică specifică; se cere o explicită punere în temă, la nivel mondial, asupra clonării ființelor umane și urgent statelor membre să interzică clonarea ființelor umane în diferitele faze ale formării și dezvoltării lor, fără deosebire de metoda practicată, precum și să prevadă sancțiuni penale pentru a reprima violarea acestei interdicții; se consideră indispensabil să se definească norme etice bazate pe respectul demnității umane în materie de biologie și de medicină și se consideră de asemenea că tutela directă asupra demnității și drepturilor indivizilor trebuie să fie o proprietate absolută față de orice interes social sau al unor terți; sunt invitați cercetătorii și medicii angajați în cercetarea genomului uman să se abțină de a participa la clonarea ființelor umane până la intrarea în vigoare a unei interdicții angajante din punct de vedere juridic; se recunoaște că cercetarea în sectorul biotehnologiei și mai ales în fabricarea proteinelor, a medicamentelor și a vaccinurilor destinate omului poate fi utilă pentru combaterea unor maladii; și se cere o legislație comunitară asupra clonării animalelor și în mod deosebit asupra noilor dezvoltări științifice, prin controale stricte, pentru a garanta sănătatea umană, continuitatea speciei și a raselor animale și pentru a tutela diversitatea biologică.

27. Congregația pentru Doctrina Credinței, Istruzione ...p. I, n. 6.

28. Academia Pontificală pentru Viață, Rifflessioni sulla clonazione, Citta del Vaticano 1997. Pentru un comentariu pe marginea documentului v. Di Pietro M.L., "Riflessione sulla clonazione". Il documento della Pontificia Accademia per la Vita, "Camilianum", 1997, VIII(16), pp. 195-202.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire