pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CULTURA VIEȚII 

Manual de bioetică
Elio Sgreccia și Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al IV-lea
Prima parte: Bioetica, genetica și diagnosticarea prenatală

Norme etice particulare

Să vedem acum în mod sintetic efectul acestor criterii și principii generale; o vom face urmărind, în general, schema aplicațiilor lor posibile.

Înainte de toate există necesitatea justificată din punct de vedere etic de a salvgarda securitatea biotechnologiilor atât în laboratoare cât și în relație cu mediul. A fost prima alarmă în jurul ingineriei genetice: posibilitatea devastării biosferei prin bomba biologică. In legătură cu acest fapt a fost necesară formularea primelor norme și guidelines pentru securitatea mediului și pentru a oferi o garanție privind laboratoarele. In laboratoare, într-adevăr, se pot ingineriza microorganisme care pot avea un grad mare, mic sau mediu de periculozitate pentru cel care lucrează acolo, iar în cazul pătrunderii accidentale în mediu, acest lucru poate dăuna populației. La acest tip de securitate trebuie adăugat riscul datorat răspândirii în mod deliberat în mediu a microorganismelor inginerizate.

Liniile etice generale în acest domeniu, concret sunt următoarele: a) apărarea vieții și sănătății omului;b) salvgardarea mediului. Aceste două principii care trebuie să fie aplicate simultan în evaluarea biotehnologiilor impun să se țină cont nu atât de tehnica în sine cât de produsul și de periculozitatea consecințelor.

În privința pătrunderii organismelor modificate genetic se pot distinge diferite tipologii: plantele (deja din anul 1989 au fost recensate peste 30 de specii genetic modificate), animalele superioare pentru îmbunătățirea indivizilor și a produselor; microorganismele: bacterii și viruși.

În privința răspândirii în mediu a microorganismelor genetic modificate, prima condiție de eticitate este evaluarea riscului. S-a constatat că introducerea în mediu a unor astfel de organisme modificate sfârșește prin a avea efecte negative în proporție de 10-20%. Efect negativ înseamnă o perturbare importantă a echilibrelor ecologice, dispariția unor specii sălbatice sau un comportament extrem de invaziv . Efectele negative sunt legate de trei factori:

  • lipsa unor dușmani naturali;
  • efect negativ asupra altor organisme;
  • distrugerea directă a ecosistemelor.

De aceea, înainte de a se trece la răspândirea organismelor modificate, Instituțiile conducătoare (precum OCSE, directivele comisiilor CEE) cer autorilor să răspundă la aceste 5 întrebări:

  • dacă organismul modificat este capabil de supraviețuire;
  • dacă este capabil de reproducere;
  • dacă este capabil să formeze populație și să se răspândească;
  • dacă organismul este capabil să confere altor organisme trăsăturile ce i-au fost conferite în mod artificial;
  • dacă factorii enumerați (supraviețuire, răspândire, stabilire și răspândirea organismului) sunt de natură a produce efecte nedorite pentru om și mediu. (7)

Identificarea factorilor de risc trebuie să fie efectuată pentru fiecare caz în parte și cere o capacitate complexă de monitorizare și o instrumentalizare adecvată (8), deoarece, ca o cerință etică, nu trebuie să existe riscuri pentru sănătate și mediu.

O altă cerință este să existe o adevărată utilitate pentru societatea actuală fără pericol pentru cea viitoare. Experimentul ca scop în sine nu trebuie încurajat.

Este necesar, de asemenea, să existe o adecvată informare a publicului pentru eliminarea falselor temeri sau pentru informare asupra unor avantaje reale.

Trebuie, apoi, să se acționeze pentru conservarea speciilor pe cale de dispariție și pentru salvgardarea biodiversității prin realizarea unor bănci seminale și îmbunătățirea tehnicilor reproductive artificiale.

Trebuie să fie luate în seamă și problemele de macroetică privind punerea biotehnologiilor la dispoziția țărilor în curs de dezoltare pentru soluționarea problemelor alimentare fără a se creea o dependență ulterioară nefavorabilă față de țările producătoare de biotecnologii.

Chiar dacă efectele benefice așteptate în acest domeniu al biotecnologiilor nu sunt chiar cele scontate, este sigur că acest sector va avea o dezvoltare puternică în viitorul apropiat, cu mari repercusiuni atât în agricultură, cât și în zootehnie și industria alimentară.

 

Note


7. C. Mantegazzini, The Environmental Risks from Biotechnology, London 1986

8. H. Halvorson (ed) Engineered Organisms in the Environment: Scientific Issues, Washington (DC), 1985; Aa.Vv. Biotechnology Risk Assessment, Oxford 1986; Mantegazzini, The Environment...; M. Kvistgaard- AMOlsen, Biotechnology and the Environment, Bruxelles 1986; OCSE, Recombinant DNA Safety Considerations, Paris 1986; OTA, Field testing engineered organism:genetic and ecological issues, Wasshington (DC) 1988; P.Regal, The Adaptive potencial of Geneticaly Engineered Organisms in Nature, "Trends in Biotechnology", 1988, 6, pp. 36-38; M. Sussman et al. (eds), The Release of Geneticaly Engineered Micro-organisms, New York 1988; J. Defaye et al. (eds), Risk management in Biotechnology, Paris 1990; OCSE, Good Developmental Practices for small scale field research, Paris 1990.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire