pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CULTURA VIEȚII 

Manual de bioetică
Elio Sgreccia și Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al IV-lea
Prima parte: Bioetica, genetica și diagnosticarea prenatală

Orientări etice și criterii de aprecieri etice

Care ar trebui să fie criteriul etic, bioetic, de discernere? Trebuie să ne amintim cele expuse în capitolul dedicat principiilor bioetice și mai ales unității persoană-corp și de principiul pe care l-am denumit al totalității sau terapeutic.

Corpul, în special programul său genetic, codul genetic, este în mod esențial unit cu spiritul astfel că el constituie unitatea existențială și esențială a persoanei. Aceasta înseamnă că orice intervenție asupra corporalității - deci și asupra codului genetic- însemană o intervenție asupra întregii persoane și poate fi justificată numai dacă există o rațiune terapeutică, orice altă intervenție asupra persoanei - bun intangibil - fiind considerată arbitrară sau ideologică sau o dominație a omului asupra omului. (4)

Corpul nu epuizează realitatea umană ci este doar o componentă esențială a ei, iar rațiunea umană are sarcina de a apăra omul în integritatea și plinătatea sa.

Prin aceasta se reafirmă recunoașterea faptului că omul este creatură și a puterii lui Dumnezeu asupra persoanei umane, dar considerăm că trebuie să fundamentăm criteriul eticității privind viziunea personalistă a corporalității iar codul genetic constituie structura ce susține corporalitatea. (5)

Din această abordare rezultă unele principii de orientare etică ce se pot rezuma astfel:

1. Salvarea vieții și identității genetice a fiecărui individ uman.

Orice intervenție care ar presupune suprimarea individualității fizice a unui subiect uman, chiar atunci când ar fi dorită pentru a aduce un beneficiu altor persoane, reprezintă o ofensă adusă valorii fundamentale a persoanei umane, pentru că privează subiectul uman de valoarea fundamentală pe care se sprijină toate celelalte, valoarea vieții corporale. Nici conceptul de calitate a vieții nu poate fi antepus celui reprezentat de viața însăși, calitatea fiind un atribut complementar al vieții.

Folosirea criteriului calității vieții pentru a suprima și discrimina alte vieți reprezintă o ofensă adusă principiului egalității și al demnității egale.

2. Principiul terapeutic.

Este permisă efectuarea unei intervenții, chiar invazivă, în beneficiul subiectului viu pentru a corecta un defect sau a elimina o boală, altfel incurabilă. Ca orice terapie și cea genică își găsește în acest caz fundamentul și justificarea. Vom vedea imediat aplicațiile acestui principiu.

3. Salvarea ecosistemului și mediului. Rațiunea justificatoare a acestui principiu este dublă: în primul rând mediul, care este format dintr-un ansamblu de ecosisteme distincte care compun ecosistemul global, este necesar vieții și sănătății omului. In al doilea rând, creația, în viziunea creaționistă a universului, este ordonată spre binele omului, care se află în centrul lui și este protectorul ei, dar unica sa rațiune nu este aceea de a fi un instrument în favoarea omului: este mereu un bun care-și găsește în Dumnezeu rațiunea de a exista.

4. Diferența dintre om și alte ființe. Recunoscând legătura de schimb intim existentă între ființele vii și om, nu se poate ignora diferența reală și profundă care există între ele; omul are conștiință de reflecție (6), libertate și răspundere, cu alte cuvinte este dotat cu spirit.

5. Competența comunității. Problema intervenției asupra patrimoniului genetic al omului și a altor ființe nu poate fi încredințată spre rezolvare numai unor experți, fie că este vorba de oameni de știință sau de politicieni; aceasta este o chestiune care privește, pentru anumite capitole ale sale, întreaga umanitate. Viitorul umanității cere de multe ori participarea responsabilă a comunității. Iată de ce principiul libertății științei și cercetării trebuie recunoscut și armonizat cu exigențele de informare a populației și cu coresponsabilitatea ei. Ne gândim la problemele de screening genetic, de manipulare a mediului ecologic și de intervenție în genomul uman.

Va fi necesară găsirea unor forme de asociere și de coresponsabilitate a oamenilor de știință, după principiul autocontrolului, în interesul binelui comun și al colaborării opiniei publice. Experiența comitetelor de bioetică și autoreglementările, valorificată apoi de lege acolo unde ea funcționează, confirmă în diferite state acest principiu.

Este suficientă o simplă referire ulterioară la problema țărilor în curs de dezvoltare care trebuie să fie ascultate și incluse în această comunitate. Aceste țări, într-adevăr, pe de o parte, ar putea să fie avantajate de progresul biotehnologic și pe de altă parte ar fi constrânse să trăiască într-o mai mare dependență economică și productivă față de țările avansate, deținătoare ale puterii biotehnologice. Este clar că dezvoltarea biotehnologiilor a dat naștere unei perioade noi în cadrul relațiilor dintre Nordul și Sudul lumii.

 

Note


4. Aceasta nu înseamnă revendicarea unei concepții biologiste asupra legii naturale, ci, mai degrabă, a unei deducții raționale bazate pe esența omului conceput din suflet și corp în unitate.

5. A se vedea discursul lui Ioan Paul al II-lea din 29.10. 1983 reluat în Instrucțiune, în care se pun următoarele condiții pentru liceitatea intervențiilor de manipulare genetică: să fie salvgardată viața embrionului, să fie vorba despre intervenții terapeutice în sens strict, să fie salvgardate drepturile fundamentale ale omului, inclusiv acela al identității genetice, în actul procreator să fie salvgardate valorile afective și spirituale laolaltă cu cele biologice și corporale.

6. Ibidem p. 14; Sailer, Our immigrant fauna, "ESA Bulletin", 1978, 24, p.3; Simberloff, Community effects of introduced species, în Bioethics Crises in Ecological and Evolutionary Time, Chicago 1981; United States Department of Agriculture, Plant Introduction Service, Washington (DC) 1986
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire