pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CATEHISM 

Catehismul Bisericii Catolice
achizitionare: 28.08.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

CAPITOLUL AL DOILEA
Cred în Isus Cristos,
Fiul lui Dumnezeu unul-născut

Vestea cea bună: Dumnezeu l-a trimis pe Fiul său

422.    «Dar când a venit plinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul său, născut din femeie, născut sub lege, ca să-i răscumpere pe cei care erau sub lege, ca să dobândim înfierea» (Gal 4, 4-5). Iată «Vestea cea Bună despre Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu» (Mc 1, 1): Dumnezeu a cercetat poporul său [513]. El a ținut făgăduințele făcute lui Abraham și urmașilor lui [514]. A făcut-o dincolo de orice așteptare: L-a trimis pe «Fiul său preaiubit» (Mc 1, 11).

423.    Credem și mărturisim că Isus din Nazaret, născut evreu dintr-o fiică a lui Israel, la Betleem, în timpul regelui Irod cel Mare și a împăratului Caesar Augustus, de meserie tâmplar, mort răstignit la Ierusalim, în timpul procuratorului Ponțiu Pilat și sub domnia împăratului Tiberius, este Fiul veșnic al lui Dumnezeu făcut om, că El «a ieșit de la Dumnezeu» (In 13, 3), «s-a coborât din cer» (In 3, 13; 6, 33), «a venit în trup» (1 In 4, 2), deoarece «Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi și noi am văzut slava lui, slava unuia-născut din Tatăl, plin de har și de adevăr (...). Și din plinătatea lui noi toți am luat, și har peste har» (In 1, 14. 16).

424.    Însuflețiți de harul Duhului Sfânt și atrași de Tatăl, credem și mărturisim despre Isus: «Tu ești Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu» (Mt 16, 16). Pe stânca acestei credințe mărturisite de Sfântul Petru, Cristos a zidit Biserica sa [515].

«Vestirea bogățiilor de nepătruns ale lui Cristos» (Ef 3, 8)

425.    Transmiterea credinței creștine este în primul rând vestirea lui Isus Cristos, pentru a călăuzi la credința în El. De la început, primii ucenici au fost cuprinși de dorința arzătoare de a-l vesti pe Cristos: «Noi nu puteam să nu vorbim de ceea ce am văzut și am auzit» (Fapte 4, 20). Și îi cheamă pe oamenii din toate timpurile să intre în bucuria comuniunii cu Cristos:

Ceea ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit, și mâinile noastre au atins despre Cuvântul Vieții - și Viața s-a arătat și noi am văzut-o și dăm mărturie și vă vestim viața cea veșnică, ce era la Tatăl și ni s-a arătat - ceea ce am văzut și am auzit vă vestim și vouă, pentru ca și voi să aveți împărtășire cu noi. Iar împărtășirea noastră este cu Tatăl și cu Fiul său Isus Cristos. Acestea vi le scriem pentru ca bucuria noastră să fie deplină (1 In 1, 1-4).

În centrul catehezei: Cristos

426.    «În centrul catehezei găsim esențialmente o Persoană, aceea a lui Isus din Nazaret, Fiul unul-născut al Tatălui (...), care a pătimit și a murit pentru noi și care acum, înviat, trăiește împreună cu noi pentru totdeauna (...). A catehiza (...) înseamnă a descoperi în Persoana lui Cristos tot planul veșnic al lui Dumnezeu. Înseamnă a căuta să înțelegi semnificația gesturilor și cuvintelor lui Cristos, a semnelor săvârșite de El [516]». Scopul catehezei: «A pune în comuniune cu Isus Cristos: El singur poate călăuzi la iubirea Tatălui în Duhul și ne poate face părtași la viața Sfintei Treimi [517].»

427.    «În cateheză este învățat Cristos, Cuvânt întrupat și Fiul lui Dumnezeu - tot restul se referă la El; și numai Cristos învață, oricare altul o face în măsura în care este purtătorul lui de cuvânt, lăsându-l pe Cristos să învețe prin gura lui (...). Orice catehet ar trebui să-și poată aplica lui însuși tainicul cuvânt al lui Isus: ''Învățătura mea nu este a mea, ci a Aceluia care m-a trimis''(In 7, 16) [518]».

428.    Cel care este chemat să «învețe pe alții despre Cristos» trebuie mai întâi să caute acel câștig neprețuit care este «înălțimea cunoașterii lui Cristos»; «să fie gata să piardă totul (...) pentru a-l câștiga pe Cristos și a fi aflat în El», și «a-l cunoaște pe El, și puterea învierii lui și, în împărtășire cu suferințele lui, să se facă asemenea lui în moarte, spre a ajunge, de e cu putință, la învierea cea din morți» (Fil 3, 8-11).

429.    Din această cunoaștere iubitoare a lui Cristos izvorăște dorința de a-l vesti, de a «evangheliza» și de a-i călăuzi pe alții la «Da»-ul credinței în Isus Cristos. Dar în același timp se face simțită nevoia de a cunoaște mereu mai bine această credință. În acest scop, urmând ordinea Simbolului credinței, vor fi prezentate mai întâi principalele titluri ale lui Isus: Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Domnul (articolul 2). Simbolul mărturisește apoi principalele mistere ale vieții lui Cristos: ale Întrupării lui (articolul 3), ale Paștelui (articolele 4 și 5) și, în sfârșit, ale preamăririi lui (articolele 6 și 7).

Note


513. Cf. Lc 1, 68.
514. Cf. Lc 1, 55.
515. Cf. Mt 16, 18; Sf. Leon cel Mare, Serm. 4, 3; 51, 1; 62, 2; 83, 3.
516. CT 5.
517. Ibid.
518. Ibid, 6.

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire