pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CATEHEZĂ 

Teologia trupului
pr. Richard M. Hogan

sursa: www.nfpoutreach.org

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul I.
Introducere la Teologia trupului

Secțiunea 6.
Alte utilizări ale fenomenologiei

Utilizări similare ale metodei fenomenologice găsim în majoritatea documentelor din pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea. Modul uimitor și impresionant este prezent în chiar primele cuvinte ale primei sale enciclice: "Răscumpărătorul omului, Isus Cristos, este centrul universului și al istoriei" [12]. Același uimitor gen de frază îl regăsim și în alte locuri din acea enciclică, de exemplu când Papa scrie despre Biserică și afirmă că omul "este calea primară și fundamentală a Bisericii" [13].

În "Laborem Exercens" (Despre munca umană) [14], Papa vorbește despre scopul primar al muncii: a modela individul, transformându-l în cineva care acționează ca Dumnezeu, care participă la opera creatoare a lui Dumnezeu, supunând "pământul" [15]. Lucrând, oamenii îl imită pe Dumnezeu. Ei acționează așa cum a acționat și El atunci când a "lucrat" la crearea lumii. Acționând ca chipuri ale lui Dumnezeu prin muncă, oamenii se modelează pe ei înșiși, tot mai mult, în ceea ce sunt: chipuri ale lui Dumnezeu. În acest fel, se împlinesc pe ei înșiși. În "Familiaris Consortio", Exortația apostolică despre familie, unul dintre titlurile din Partea a III-a este "Familie, devino ceea ce ești", și această sintagmă se regăsește și în corpul textului exortației [16].

Una dintre cele mai interesante aplicări ale metodei fenomenologice este analiza parabolelor lui Cristos și a experiențelor oamenilor cu Cristos. În enciclica sa despre morală "Veritatis Splendor", în primul capitol, Papa examinează întâlnirea dintre tânărul bogat și Cristos [17]. El analizează în mare profunzime experiența tânărului în întâlnirea cu Cristos și afirmă că întrebările tânărului sunt întrebările interioare pe care cu toții le avem. Analizând această experiență și ale altora care s-au întâlnit cu Cristos, Papa ajunge la o anume înțelegere a persoanei umane. Una dintre concluzii este că toți avem anumite întrebări: întrebări care nu diferă de întrebările puse lui Cristos de tânărul bogat. Prin aceste studii subiective, fenomenologice, Papa dezvăluie aspecte ale propriilor noastre experiențe interioare, de exemplu faptul că toți avem întrebări despre noi înșine. Aici este vorba însă despre mai mult, deoarece aceste întâlniri sunt cu Însuși Dumnezeu. Cristos răspunde la întrebări și Papa a putut să studieze modul în care oamenii care l-au întâlnit pe Cristos au experimentat răspunsurile (Revelația) date de Domnul.

În a doua sa enciclică, "Dives et Misericordia", Papa Ioan Paul al II-lea are o lungă expunere despre parabola fiului risipitor [18]. El analizează povestea din punctul de vedere al fiului risipitor, adică al experiențelor interioare ale acestuia, afirmând că trăirile acestuia sunt comune nouă tuturor. "Acel fiu [...] este într-un anume sens omul din fiecare epocă." Fiul risipitor își cere partea de moștenire de la tatăl său, se mută într-o țară îndepărtată, își risipește banii și este redus la a lucra ca angajat la o fermă. Lihnit de foame, dorind să poată mâncă măcar mâncarea care era dată porcilor, fiului îi vine mintea la cap și se hotărăște să se întoarcă la tatăl său. În acest punct, Papa scrie că "parabola se întoarce în mod evident spre interiorul omului". Fiul risipitor nu a irosit doar banii, ci este "conștient de irosirea calității de fiu", de pierderea propriei demnități. Întoarcerea fiului risipitor la tatăl său este o experiență personală de iertare, dar conține de asemenea importante adevăruri revelate obiective. Prin studiul fenomenologic al acestei parabole, Papa ne oferă înțelegeri noi și surprinzătoare. Una este să știi ceva în mod obiectiv. Și cu totul altceva este să îl experimentezi. De exemplu, se poate să fi auzit că mașinile au nevoie de ulei de motor, sau altfel vor înceta să mai funcționeze. Altceva este să trăiești însă experiența de a rămâne fără ulei, pe o autostradă aglomerată. Fenomenologia ne permite să sondăm experiențele oamenilor și, studiind Scriptura, de fapt sondăm experiențele oamenilor care au primit Revelația. Iată ce ne oferă Papa aplicând fenomenologia Revelației.

Noul personalism al Papei Ioan Paul al II-lea este fără îndoială o soluție strălucitoare la o problemă care a măcinat Biserica și teologia ei încă din perioada Renașterii și a Reformei. Renașterea s-a concentrat pe ființele umane într-un mod care era străin Evului Mediu. Deși este o supersimplificare aceasta, există un oarecare adevăr în afirmația că gândirea medievală începea cu Dumnezeu, pe când cea renascentistă cu ființele umane. Reforma protestantă a pus mai mult accentul pe ființele umane, în special pe individ, cu insistența ei pe interpretarea particulară a Scripturii. Aceeași tendință poate fi observată și în progresul științei și în metoda științifică dezvoltată de la Renaștere încoace. Știința se bazează pe observarea unor fenomene individuale, adică pe experimentarea și pe înregistrarea datelor provenite din experimente. Știința și metoda științifică domină atât de mult societatea, încât oamenii au refuzat să mai accepte concluzii extrase din principii. Când este citată experiența "reală" a cuiva, oamenii tind mai degrabă să accepte concluziile bazate pe acel eveniment, fiind observabil și individual. Centrarea pe individ este de asemenea o trăsătură fundamentală a democrației. Accentul pe individ și pe libertatea sa își are rădăcinile în Renaștere, în Reformă, în ascensiunea științei și în dezvoltarea democrației. Rezultatul este această mentalitate a lumii: subiectivă, inductivă și bazată pe experimente. Abordarea subiectivă a noii sinteze teologice a Papei Ioan Paul al II-lea permite ca Revelația să fie prezentată lumii secolului XXI în propriul ei limbaj.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire