pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CATEHEZĂ 

Cateheze diverse
sursa: www.ercis.ro

CATEHEZĂ: DE CE MERG LA SFÂNTA LITURGHIE ÎN FIECARE DUMINICĂ?

Ce este sfânta Liturghie?
Sfânta Liturghie este:
- celebrarea misterului-sacrificiului pascal (pătimirea, moartea, învierea) al lui Cristos Domnul, făcut prezent și eficace în cadrul comunității creștine: "Moartea ta o vestim, Doamne, și învierea ta o mărturisim până când vei veni";
- prezența adevărată, reală, substanțială a lui Cristos cu trupul, sângele, sufletul și dumnezeirea sa: Dumnezeu adevărat și om adevărat;
- ospățul-comuniunea cu Cristos și, grație lui, cu frații: prin sacrificiul său, Cristos ne unește în mod minunat cu sine și între noi, așa încât să constituim un "singur lucru".

Cristos în sfânta Liturghie:
- aduce laudă și mulțumire lui Dumnezeu Tatăl (euharistie);
- actualizează sacrificiul său pascal (memorial);
- devine prezent în mod real cu trupul și sângele său în pâinea și în vinul consacrate în puterea Duhului Sfânt (transsubstanțiere);
- se face hrana și băutura noastră pentru mântuirea noastră veșnică (ospăț).

Cine a instituit sfânta Liturghie?
Cristos Domnul a instituit sfânta Liturghie în joia sfântă, în noaptea în care era vândut.

Ce înseamnă că sfânta Liturghie este memorialul sacrificiului lui Cristos?
Sfânta Liturghie este memorial în sensul că face prezent și eficace pe altar, în mod nesângeros, sacrificiul pe care Cristos, în mod sângeros, l-a oferit Tatălui pe Calvar pentru mântuirea oamenilor.
Așadar, sfânta Liturghie nu este doar amintirea unor evenimente trecute, ci face prezent și actual acel unic și perfect sacrificiu al lui Cristos pe cruce. Sunt identici victima și cel care oferă: Cristos. Este identică finalitatea: mântuirea tuturor. Este diferit modul de a se oferi: în mod sângeros pe crucea de pe Calvar, în mod nesângeros la sfânta Liturghie.

Ce înseamnă transsubstanțiere?
Înseamnă că la sfânta Liturghie, grație puterii Duhului Sfânt, pâinea din grâu și vinul din struguri devin, în substanța lor, trupul și sângele lui Cristos.

Care este raportul dintre sfânta Liturghie și Biserică?
Euharistia exprimă și construiește Biserica, fiind comuniune autentică a poporului lui Dumnezeu, în bogata sa pluralitate și în unitatea sa intimă. Aceeași pâine euharistică, făcută din multe boabe de grâu, și vinul, făcut din mulți struguri, semnifică unitatea și pluralitatea poporului creștin care celebrează Euharistia.
Euharistia face Biserica, în sensul că Euharistia o reunește, o manifestă, o hrănește, o întărește, o face să crească în calitate și o trimite la toată omenirea. Și în același timp Biserica face Euharistia, o celebrează, o oferă Tatălui împreună cu Cristos în Duhul Sfânt.
Euharistia este culmea liturgiei. Este compendiul și summa credinței noastre. Conține tot tezaurul spiritual al Bisericii, adică pe însuși Cristos, Paștele nostru și pâinea noastră vie. Este locul privilegiat în care Biserica mărturisește credința sa și o mărturisește în modul cel mai înalt și complet.

Cum implică sfânta Liturghie viața zilnică?
Sfânta Liturghie constituie centrul, inima întregii vieți creștine pentru comunitatea bisericească, universală și locală, și pentru fiecare credincios.

De fapt, sfânta Liturghie:
- este culmea acțiunii cu care Dumnezeu sfințește lumea în Cristos și a cultului pe care oamenii îl dau Tatălui;
- este izvor și culme a întregii vieți creștine. Este în centrul vieții bisericești. Ea unește cerul și pământul. Cuprinde și pătrunde întreaga creație;
- este punctul de sosire și de plecare al oricărei activități a comunității creștine și a fiecărui credincios. De la sfânta Liturghie se merge spre lume, spre propria activitate zilnică cu angajarea de a trăi ceea ce s-a celebrat (Liturghie - mandat - misiune în lume).

Și la sfânta Liturghie ne întoarcem, cu toții plini de munca proprie (Euharistie, ofrandă și laudă pentru tot ceea ce și de tot ceea ce am făcut prin intermediul lui Cristos):
- este centrul, norma, modelul și momentul cel mai sublim al oricărei rugăciuni a Bisericii și a fiecărui creștin;
- este întâlnirea de iubire, săptămânală dar și zilnică pe cât posibil, cu Acela care s-a dat în întregime pe sine însuși pentru noi;
- este sacramentul în care este manifestat și realizat misterul lui Cristos, misterul Bisericii, însuși misterul persoanei umane, care se exprimă și se realizează total pe sine însăși în sfânta Liturghie;
- sfânta Liturghie este aliment, lumină și forță pentru pelerinajul nostru pământesc și trezește și alimentează dorința noastră după viața veșnică: paradisul.

Există o rugăciune care să fie egală cu sfânta Liturghie sau să o depășească?
Nu, în mod absolut. Sfânta Liturghie depășește însemnătatea celorlalte rugăciune și, mai mult, nici o altă acțiune a Bisericii nu-i egalează eficacitatea cu același titlu și cu același grad. Ea este ceea ce poate avea Biserica mai prețios în drumul său în istorie. În ea este cuprins tot binele spiritual al Bisericii.

Este obligatoriu de participat la sfânta Liturghie?
Creștinii au obligația de a participa la sfânta Liturghie în fiecare duminică și în celelalte sărbători de poruncă, afară de cazul în care există motive grave (boală...). Când lipsesc astfel de motive grave, creștinul care nu îndeplinește această obligație comite păcat de moarte.
Euharistia duminicală este "o chestiune de identitate", ba chiar o nevoie, o necesitate vitală, de la care nu se poate evada.

De ce este obligatoriu chiar duminica?
Pentru că Isus Cristos a înviat "în prima zi după sâmbătă" (Lc 24,1), dies solis (ziua soarelui), numită apoi dies Domini: ziua de duminică (cf. Sfântul Iustin, I Apologia, cap. 65/67).
Și învierea lui Cristos este evenimentul central al întregii vieți a lui Cristos și al credinței noastre creștine.
"Dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este credința voastră" ne spune sfântul Paul (1Cor 15,14).

Cum se sfințește duminica?
* Participând la sfânta Liturghie;
* și dedicându-se acelor activități care permit:
   - să se aducă lui Dumnezeu cult (timp mai mult dedicat rugăciunilor personale și familiare, întâlnirilor și lecturilor de aprofundare religioasă, vizitelor la cimitire...);
   - îngrijirea propriei vieți conjugale, familiare, parentale;
   - asigurarea odihnei juste și corespunzătoare a trupului și a spiritului;
   - dedicarea pentru operele de caritate în special în slujba bolnavilor, a bătrânilor, a săracilor...

Care trebuie să fie atitudinea noastră față de sfânta Liturghie?
Sfânta Liturghie, pentru ceea ce este, cere din partea noastră:
* o mare credință ("mister al credinței") care duce la primirea întregii bogății a misterului;
* o continuă disponibilitate de a aprofunda, prin cateheză, ceea ce este celebrat așa încât să poată deveni viață în viața noastră;
* o formare adecvată, în vederea unei depline, conștiente și active participări la celebrarea euharistică;
* o participare bucuroasă și comunitară. Tocmai pentru că sfânta Liturghie are un caracter comunitar, capătă mare importanță:
   - dialogurile dintre celebrant și adunare
   - cântarea: semn al bucuriei inimii: "Cel care cântă bine se roagă de două ori"
   - gesturile și atitudinile (a sta în picioare, în genunchi, așezați...), care exprimă și favorizează intenția și sentimentele interioare de participare și care sunt semn al unității de spirit a tuturor participanților; * o curăție a conștiinței: numai cel care este în pace cu Dumnezeu și cu frații participă în mod deplin și eficace la sfânta Liturghie;
* o participare completă. Ea comportă:
   - punctualitate în sosirea la biserică pentru începutul Sfintei Liturghii;
   - participare atentă la masa Cuvântului lui Dumnezeu;
   - împărtășirea la ospățul trupului lui Cristos ("Luați și mâncați din aceasta toți...").

Participând la sfânta Liturghie, trebuie să se primească sfânta Împărtășanie?
Este foarte bine ca toți catolicii, ori de câte ori participă la sfânta Liturghie, să primească și sfânta Împărtășanie. Oricum, nu mai mult de două ori pe zi.

Cine poate primi sfânta Împărtășanie?
Poate primi sfânta Împărtășanie orice catolic care este în harul lui Dumnezeu, adică acela care, după ce și-a examinat atent conștiința, are convingerea că nu este în stare de păcat de moarte, pentru că în acest caz ar comite un sacrilegiu: "Cine mănâncă pâinea și bea potirul Domnului în mod nevrednic va fi vinovat față de trupul și sângele Domnului... își mănâncă și își bea propria condamnare" (1Cor 11,27-29).

Cum trebuie să ne apropiem de sfânta Împărtășanie?
* Cu respect: și cu atitudinea trupului (gesturi, haine demne) se exprimă respectul, solemnitatea, bucuria acestei întâlniri cu Domnul;
* cu post de cel puțin o oră;
* după ce am participat, de la început, la sfânta Liturghie și angajându-ne să-i mulțumim Domnului pentru marele dar primit, chiar și după sfânta Liturghie și în timpul zilei și al săptămânii.

De ce este important de respectat normele liturgice la sfânta Liturghie?
Normele liturgice:
- exprimă și ocrotesc sfânta Liturghie, care, ca operă a lui Cristos preot și a Trupului său care este Biserica, este acțiune sacră prin excelență;
- permit să se respecte și să se realizeze legătura intrinsecă dintre mărturisirea și celebrarea credinței, dintre lex orandi și lex credendi: de fapt, liturgia sacră este intim legată cu principiile învățăturii și folosirea de texte și rituri neaprobate comportă, prin urmare, ofilirea sau pierderea legăturii necesare dintre lex orandi și lex credendi;
- sunt expresie a simțului eclezial autentic. Prin intermediul lor trece întregul flux al credinței și al tradiției Bisericii;
- sfânta Liturghie nu este niciodată proprietatea privată a cuiva, nici a celebrantului nici a comunității în care se celebrează tainele. Ascultarea față de normele liturgice trebuie redescoperită și valorizată ca reflexie și mărturie a Bisericii una și universală, făcută prezentă în fiecare celebrarea a Euharistiei;
- garantează validitatea, demnitatea, frumusețea acțiunii liturgice și cu ea și "faptul de a deveni prezent" al lui Cristos;
- conduc la conformitatea sentimentelor noastre cu acelea ale lui Cristos, exprimate în cuvintele și în riturile liturgiei;
- exprimă și garantează "dreptul" credincioșilor la o celebrare demn și de aceea și dreptul lor de a o cere;
- când ar avea loc neîndepliniri și abuzuri, credincioșii să le semnaleze, în adevăr și cu iubire, autorității legitime (episcopului sau Sfântului Scaun).

Ce daune provoacă abuzurile liturgice?
* Abuzurile liturgice nu numai că deformează celebrarea, dar provoacă nesiguranță doctrinară, perplexitate și scandalizare în poporul lui Dumnezeu. A nu respecta normele liturgice contribuie la întunecarea dreptei credințe și a doctrinei catolice despre acest minunat sacrament. Abuzurile liturgice, mai mult decât o expresie de libertate, manifestă o cunoaștere superficială sau și necunoaștere a marii tradiții biblice și ecleziale referitoare la Euharistie, exprimată în aceste norme.
* Misterul încredințat mâinilor noastre este prea mare pentru ca să-și poată permite cineva să-l trateze cu voință personală, care nu ar respecta caracterul sacru și dimensiunea universală.

Ce au spus unii sfinți cu privire la Euharistie?
* "Dacă voi sunteți trupul lui Cristos și mădularele sale, atunci însuși misterul vostru se află pe masa euharistică. Voi trebuie să fie ceea ce vedeți și trebuie să primiți ceea ce sunteți" (sfântul Augustin).
* "Numai Biserica poate să ofere Creatorului această ofrandă curată (Euharistia), oferindu-i cu aducere de mulțumire ceea ce provine din creația sa" (sfântul Irineu).
* "Cuvântul lui Cristos, care a putut să creeze din nimic ceea ce nu exista, nu poate oare să transforme într-o substanță diferită ceea ce există?" (sfântul Ambrozie).
* "Euharistia este aproape încoronarea întregii vieți spirituale și scopul spre care tind toate sacramentele" (sfântul Toma).

Mons. Raffaello Martinelli,
prelatul bazilicii "Sfinții Ambrozie și Carol" din Roma

N.B. Pentru a aprofunda tema, iată câteva documente pontificale:
* Paul al VI-lea, Mysterium fidei, 1965;
* Ioan Paul al II-lea:
   - Dominicae Cenae, 1980
   - Ecclesia de Eucharistia, 2003;
* Catehismul Bisericii Catolice, nr. 1322-1419;
* Congregația pentru Cultul Divin și Sacramente, Redemptionis sacramentum, 2004.

Traducere de pe Zenit: pr. Mihai Patrașcu
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire