pregateste pagina pentru tiparire

































 
 CATEHEZĂ 

Cateheze diverse
sursa: www.ercis.ro

DE CE ESTE NECESAR SĂ-L VESTIM PE ISUS CRISTOS?

Este necesar să-l vestim, cu bucurie, pe Isus Cristos pentru că cer aceasta: Dumnezeu Tatăl, Isus Cristos, Duhul Sfânt, evanghelia, persoana umană, creștinul, Biserica, societatea de astăzi.

* Dumnezeu Tatăl cere ca vestirea Fiului său Isus Cristos să fie făcută tuturor. Pentru ce motiv?

Pentru că Dumnezeu "vrea ca toți oamenii să se mântuiască și să ajungă la cunoașterea adevărului" (1Tim 2,4). Pentru aceasta:

- el îl trimite pe Fiul său Isus Cristos, care este cuvântul său definitiv și desăvârșit și Mântuitorul nostru

- și îl dăruiește pe Duhul Sfânt, grație căruia credem în Cristos și-l invocăm pe Dumnezeu ca Tată.

* În ce mod vrea Dumnezeu să-l facă cunoscut pe Fiul său tuturor?

Dumnezeu a înscris în inima omului dorința de a-l cunoaște și de a-l iubi și nu încetează să atragă la sine orice persoană, prin intermediul Fiului său în Duhul Sfânt. În același timp, încredințează oamenilor, convocați de el în Biserică popor al său, misiunea de a-l face cunoscut pe Fiul său și de a comunica mântuirea realizată de el.

Isus a venit în această lume pentru ca "toți să aibă viață și să o aibă din belșug" (In 10,10).

* Cum realizează Isus Cristos această misiune?

El:

- anunță tuturor "vestea cea bună";

- își oferă viața, murind pe cruce, "pentru voi și pentru toți, spre iertarea păcatelor" (cf. Mt 26,28);

- înainte de a se întoarce la Tatăl, a dat această poruncă discipolilor săi: "Mergeți și învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh" (Mt 28,19);

- se prezintă ca diferit de ceilalți, ca unic!

* De ce Isus Cristos este unic?

Pentru că el este Fiul Unic al lui Dumnezeu, consubstanțial cu Dumnezeu Tatăl său: "Eu și Tatăl una suntem" (In 10,30). Dumnezeu a spus și s-a dăruit în întregime pe sine însuși în Fiul Unul-Născut Isus Cristos. Pentru aceasta, nu trebuie așteptată nici o altă nouă revelație sau dar: ar fi o ofensă adusă lui Cristos, unic, perfect și definitiv revelator al lui Dumnezeu.

Pentru aceasta, el, și numai el:

- ni-l face cunoscut în manieră deplină, perfectă și definitivă pe Dumnezeu Tatăl: "Cine mă vede pe mine îl vede pe Tatăl" (In 14,9);

- ne dăruiește, cu moartea sa și învierea sa, mântuirea adevărată și deplină: "Nu este în nimeni altul mântuirea, pentru că nu este nici un alt nume sub cer dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți" (Fap 4,12).

Prin urmare, datoria noastră este de a ne lăsa conduși de Duhul Sfânt în primirea lui Isus Cristos, în a crește tot mai mult în cunoașterea sa și în intimitatea sa de viață: în a-l cunoaște, a-l celebra, a ne ruga, a trăi, a-l mărturisi pe el, pe Cristos.

* Isus ia ceva de la om?

Isus nu ia nimic de la om, dimpotrivă el:

- dăruiește viața nouă divină de fii ai lui Dumnezeu;

- duce la împlinire, după ce a purificat, ceea ce este adevărat-bun-frumos în orice persoană și în orice religie;

- realizează pe deplin aspirațiile autentice ale omului;

- deschide omului noi orizonturi, îi arată drumul și-i dă harul pentru a le realiza;

- nu diminuează, ci înalță libertatea umană și solicită spre împlinirea sa, în întâlnirea fericită cu Dumnezeu și în iubirea gratuită și atentă pentru binele tuturor oamenilor.

Duhul Sfânt revărsat în noi de Dumnezeu Tatăl, prin intermediul lui Cristos mort-înviat, ne stimulează să fim vestitori, pentru ca toți "să te cunoască pe tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe cel pe care tu l-ai trimis, Isus Cristos" (In 17,3).

Cu lumina sa și harul său, omenirea poate, în Cristos, "să găsească, într-o plinătate inimaginabilă, tot ceea ce ea caută despre Dumnezeu, despre om și despre destinul său, despre viață și despre moarte, despre adevăr", așa cum amintește Ioan Paul al II-lea în enciclica Redemptoris missio (nr. 8).

* Evanghelia trebuie vestită tuturor. De ce?

Pentru că ea este capabilă:

- să entuziasmeze persoana de orice vârstă, cultură, limbă...

- să pătrundă orice formă de viață care nu o exclude a priori. Și aceasta deoarece cuvântul lui Cristos nu este legat "în mod exclusiv și indisolubil de nici o națiune sau neam, de nici un mod special de a trăi, de nici o cutumă antică sau recentă" (Conciliul Vatican II, GS 58). Evanghelia este pentru toate culturile și acestea pot să fie toate "fermentate" de evanghelie: ca sămânța care cade pe pământ și acolo unde este posibil germinează și dă rod; sau ca drojdia care fermentează aluatul, sau sarea care dă gust mâncării, sau roua și ploaia care permite oricărei vegetații să crească.

- "Evanghelia lui Cristos reînnoiește continuu viața și cultura omului decăzut, luptă și înlătură erorile și relele care derivă din seducția mereu amenințătoare a păcatului. Încontinuu purifică și ridică moralitatea popoarelor, restaurează în Cristos calitățile spirituale și aptitudinile fiecărui popor" (GS 58).

* Persoana umană, tocmai pentru că este capabilă de dialog cu Creatorul său, are dreptul și obligația:

- de a asculta adevărul, în maniera cea mai autentică, integră, completă care este posibilă: "vestea cea bună" a lui Dumnezeu care se revelează și se dăruiește în Cristos. În felul acesta, persoana realizează în mod deplin propria vocație;

- de a vesti adevărul, pentru a împărtăși cu alții propria credință: aparține omului dorința și angajarea concretă pentru a-i face părtași pe alții de propriile bunuri, pe care le-a primit în dar și pe care le apreciază;

- de a trăi în mod deplin propria viață: "Nu numai cu pâine trăiește omul, dar și cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu" (Mt 4,4).

De ce persoana are nevoie de vestirea lui Cristos?

Deoarece Cristos:

- eliberează omul de păcat și-l face să devină fiu al lui Dumnezeu;

- dezvăluie omului propria identitate integrală și originală și-i dă capacitatea de a o realiza;

- are și asupra omului de astăzi o extraordinară forță de atracție și de convingere. Pentru aceasta este necesar de a vesti tuturor, în mod senin și pozitiv, adevărul creștin în integritatea sa, în totalitatea sa, în armonia sa și, de ce nu, și în frumusețea sa, care așa de mult îl fascinează pe omul de astăzi. Astfel va fi posibil pentru persoană să cunoască și să primească, în libertate, acel splendor veritatis care este însuși Cristos, care nu ia nimic din ceea ce este în om și în lume adevărat, bun, frumos: dimpotrivă, toate acestea sunt purificate, potențate, completate chiar de Cristos.

* Creștinul, orice creștin, are dreptul și obligația de a-l vesti pe Isus Cristos. Care este fundamentul acestui drept/obligație?

Acest drept/obligație:

- se întemeiază pe libertatea religioasă, drept natural al oricărui om;

- este o exigență profundă a vieții lui Dumnezeu în el. Necesitatea de a vesti tuturor evanghelia se naște în creștin din exigența de a împărtăși cu alții ceea ce a primit de la Dumnezeu original, specific și unic, adică credința;

- se întemeiază pe porunca lui Cristos: "Mergeți în toată lumea și predicați evanghelia la toată făptura. Cine va crede și va fi botezat se va mântui; iar cine nu va crede va fi condamnat" (Mc 16,15-16);

- vestirea lui Cristos este indispensabilă pentru ca alții să-l poată cunoaște și primi pe Cristos pentru a obține mântuirea. De fapt, pentru a crede în el, trebuie să se audă vorbindu-se despre el, este nevoie de cineva care, după ce l-a cunoscut, să-l vestească altora. Într-adevăr: "Cum îl vor invoca, dacă nu au crezut? Și cum să creadă, dacă nu au auzit? Dar cum să audă, fără predicator?" (Rom 10,14).

* Biserica Catolică l-a vestit pe Cristos mereu și pretutindeni. De ce și în ce mod?

- Biserica există nu pentru a se vesti pe sine însăși, sau o nouă sau altă religie, ci pentru a-l vesti și a-l comunica pe Cristos.

- Prima și principala angajare a întregii Biserici în tradiția sa bimilenară a fost și este: "Traditio evangelii" (comunicarea evangheliei).

- Este dreptul și obligația Bisericii, a întregii Biserici, să vestească întreaga evanghelie tuturor oamenilor și oricărui om, în modul cel mai fidel posibil, evitând reducționisme și ambiguități și rezervând acestei vestiri primul loc în grijile și activitățile sale.

- Înșiși apostolii, la începutul vieții Bisericii, au dat primul lor vestirii lui Cristos: "Nu este bine ca noi să lăsăm la o parte cuvântul lui Dumnezeu pentru a sluji la mese. De aceea, fraților, căutați dintre voi șapte bărbați cu nume bun, plini de duh și înțelepciune, pe care să-i rânduim pentru această slujire. Iar noi vom stărui în rugăciune și în slujirea cuvântului" (Fap 6,2-4).

- După apostoli, atâția alții și-au însușit aceste cuvinte ale sfântului Paul: "Dacă vestesc evanghelia nu am nici un motiv de laudă pentru că datoria mă obligă. Vai mie dacă nu vestesc evanghelia" (1Cor 9,16). Este datorie și onoare predicarea evangheliei!

- Orice activitate a Bisericii (chiar dacă este de asistență, de apărare a drepturilor umane, a păcii etc.) trebuie să fie inseparabilă de angajarea de a-i ajuta pe toți să-l întâlnească pe Cristos în credință. Această normă de conduită a fost valabilă de-a lungul întregii istorii a Bisericii și va continua să fie întotdeauna. De-a lungul istoriei, inițiativele pentru a răspândi evanghelia sunt nenumărate și caracterizează profund întreaga viață a poporului lui Dumnezeu: ele conduc la întâlnirea cu Cristos.

- Acțiunea evanghelizatoare a Bisericii nu poate dispare niciodată, pentru că niciodată nu va lipsi prezența Domnului cu puterea Duhului Sfânt, conform promisiunii sale: "Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul lumii" (Mt 28,20).

- Biserica, vestindu-l pe Cristos adevăr și mântuire a omului, merge în întâmpinarea necesității celor care caută cu sinceritate acest adevăr și mântuire, stabilind cu ei un dialog motivat, finalizat, centrat pe iubirea adevărului. A evangheliza este un deosebit act de iubire față de persoană.

- Fiecare este chemat la sfințenie în Biserică. Sfințenia înseamnă a merge pe urmele lui Cristos care a venit să vestească tuturor mântuirea și a încredințat această misiune de vestitor fiecărui creștin și Bisericii.

* Societatea de astăzi are nevoie de vestirea evangheliei. Cum se manifestă această necesitate?

- Contextul cultural de astăzi, marcat atât de un relativism răspândit cât și de ispita unui pragmatism ușor, cere mai mult ca oricând vestirea curajoasă a adevărului care mântuiește pe om și societatea.

- Ordinea etică socială are nevoie să fie luminată de vestirea lui Cristos. Și aceasta pentru că, așa cum a afirmat pe bună dreptate Papa Ioan al XXIII-lea în enciclica Mater et magistra (nr. 193), "ordinea etică religioasă influențează mai mult decât orice altă valoare materială asupra direcțiilor și soluțiilor care trebuie date problemelor vieții individuale și asociate, în cadrul comunității naționale și în raporturile dintre ele".

- Vestirea evangheliei ajută la înțelegerea patrimoniului istoric-cultural al multor popoare și națiuni. De fapt, principiile evangheliei sunt parte constitutivă a acestui patrimoniu: istoria, cultura, civilizația multor generații, de-a lungul secolelor, sunt impregnate de creștinism și intim întrețesute cu drumul Bisericii. Dau mărturie despre aceasta nu numai nenumăratele opere de artă, care au făcut prețioase diferitele locuri din lume, dar și tradițiile, obiceiurile, obișnuințele, care caracterizează gândirea și activitatea diferitelor popoare.

- Lumea de astăzi, în timp ce facilitează comunicarea, se îndoiește de capacitatea persoanei de a cunoaște adevărul, sau chiar neagă posibilitatea existenței unui singur Adevăr și totuși în același timp manifestă în cele mai diferite moduri o necesitate de absolut, o sete de nepotolit de adevăr și de certitudine. Vestirea evanghelică vine în întâmpinarea acestor exigențe și este în măsură să le dea satisfacție deplină.

- Vestirea evangheliei, afirmă Ioan Paul al II-lea în enciclica Slavorum apostoli (nr. 18), "nu duce la sărăcirea sau la stingerea a ceea ce orice om, popor și națiune, orice cultură în timpul istoriei recunosc și realizează ca bine, adevăr și frumusețe. Mai degrabă, ea stimulează la asimilarea și la dezvoltarea tuturor acestor valori: la trăirea lor cu recunoștință și bucurie și la completarea lor cu lumina misterioasă și înălțătoare a revelației lui Cristos".

Pentru motive de mai sus și pentru multe alte motive, este absolut necesar să-l vestim pe Isus Cristos care a murit și a înviat pentru mântuirea tuturor.

Și este izvor de imensă bucurie a-i deschide larg lui Cristos ușile inimilor noastre, ale familiilor noastre, ale tuturor popoarelor și ale întregii lumi.

Mons. Raffaello Martinelli,
primatul bazilicii "Sfinții Ambroziu și Carol" din Roma

NB: Pentru a aprofunda tema, iată câteva documente pontificale:

IOAN PAUL AL II-LEA:

- Redemptoris missio

- Slavorum Apostoli

CATEHISMUL BISERICII CATOLICE (CBC), nr. 422-682;

CONGREGAȚIA PENTRU DOCTRINA CREDINȚEI, Dominus Iesus, 2000.

Traducere după Zenit de pr. Mihai Pătrașcu
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire